Specializat - BNR are probleme la examenul creditelor pentru populatie

  Banca NaÅ£ională ÅŸi-a făcut până la urmă public planul de restricÅ£ionare a creditelor pentru populaÅ£ie, de care începuse să se discute încă din urmă cu câteva luni. Textul propus de BNR, care nu este însoÅ£it de niciun studiu de impact, arată că banca centrală nu ÅŸi-a făcut prea bine lecÅ£iile ÅŸi nici nu stăpâneÅŸte tainele retailului bancar.  Conso.ro ÅŸi-a propus să realizeze o radiografie extrem de complexă a implicaÅ£iilor aplicării proiectului de regulament BNR asupra celor care vor dori să se împrumute. Creditul în valută devine practic inaccesibil familiilor cu venituri mici ÅŸi medii, ÅŸi dificil de accesat chiar ÅŸi de cei cu venituri mari. Propunerea de regulament îi loveÅŸte însă ÅŸi pe cei dispuÅŸi să se împrumute în lei, în ciuda faptului că nivelul costurilor este semnificativ mai mare decât al creditelor în valută. BNR atacă creditele pentru populaÅ£ie într-un moment nepotrivit Am atras atenÅ£ia ÅŸi asupra faptului că, în viziunea noastră, măsura vine într-un moment total nepotrivit. BNR comite aceeaÅŸi eroare ca ÅŸi în 2007, numai că în sens contrar, dovedind că nu a învăţat mare lucru din greÅŸelile trecutului. În 2007, sub pretextul aderării la Uniunea Europeană, BNR a liberalizat creditarea persoanelor fizice într-un moment în care criza începea să lovească puternic în Statele Unite, acordând băncilor cu mare generozitate grade de îndatorare de până la 70%, ceea ce a avut inclusiv darul de a alimenta "bula imobiliară" din 2007-2008, când preÅ£urile terenurilor, caselor ÅŸi apartamentelor practic au explodat! Acum, în final de 2011, când băncile au devenit datorită crizei mult mai precaute în acordarea creditelor, înăsprind drastic "scoringul" care evaluează situaÅ£ia financiară a solicitanÅ£ilor de credite, când numărul celor care solicită credite în afara programului Prima Casă se menÅ£ine la niveluri reduse, BNR vine cu ideea corectă, dar puternic defazată în timp, de a reglementa ÅŸi mai drastic acordarea creditelor. Dacă promovarea unei asemenea reglementări în 2007 i-ar fi transformat pe BNR-iÅŸti astăzi în eroi, acum o astfel de iniÅ£iativă nu face decât să ÅŸubrezească ÅŸi mai mult firavul reviriment spre consum al românilor. Åži fără un suport, cât de mic, al consumului, Å£intele ambiÅ£ioase de creÅŸtere economică ale Guvernului rămân doar pe hârtie. Creditele în franci, amendate de BNR doar după dispariÅ£ie Mai mult, în 2007 ÅŸi 2008 BNR a tolerat proliferarea pe piaÅ£a bancară locală a creditelor toxice, cum au fost cele în valute exotice sau cele cu dobândă introductorie, care au dat lovituri grele consumatorilor exact în plină criză financiară. DeÅŸi BNR a avertizat în treacăt asupra riscurilor asumate de cei care se împrumutau în franci elveÅ£ieni, modul în care a făcut-o a fost unul lipsit de efect practic. Åži asta pentru că avertismentele respective erau plasate spre finalul discursurilor oficialilor BNR - în special guvernatorul Isărescu ÅŸi viceguvernatorul Popa - ÅŸi nu au constituit mesajul principal transmis cu acele ocazii. Mai mult, BNR n-a postat nicio avertizare pe site, aÅŸa cum a procedat Banca Centrală a Serbiei, care în iunie 2007 a publicat pe site-ul propriu un comunicat de presă în care anunÅ£a existenÅ£a unei avertizări speciale a FMI legate de francul elveÅ£ian. Penalizarea suplimentară aplicată acum creditelor în franci elveÅ£ieni nu mai ajută consumatorii, pentru că băncile au exclus practic acest tip de credit din ofertele lor actuale. ClienÅ£ii, împinÅŸi în braÅ£ele cămătarilor Criza economică ÅŸi-a pus extrem de serios amprenta asupra veniturilor românilor. O bună parte dintre ei câÅŸtigă astăzi mult mai puÅ£in decât înainte de criză. Åži asta în condiÅ£iile în care au de suportat preÅ£uri mari ale traiului zilnic - alimente ÅŸi utilităţi mai scumpe, rate la credite uneori mai mari ÅŸi mai greu de rambursat. Cei mai slabi de înger au cedat ÅŸi au recurs la gesturi disperate. CeilalÅ£i se străduiesc să găsească soluÅ£ii pentru a rezista până când vor veni vremuri mai bune. În lipsa posibilităţii de a se finanÅ£a de la bănci sau alte societăţi financiare nebancare la costuri cât de cât acceptabile, oamenii sunt împinÅŸi să apeleze la împrumuturi foarte scumpe acordate de casele de amanet sau, mai rău, de cămătari. În alte ţări, ratele de dobândă la care se acordă împrumuturi sunt plafonate prin legi sau reglementări, astfel încât creditele foarte scumpe sunt interzise. La noi, deÅŸi BNR supraveghează activitatea instituÅ£iilor financiare nebancare, în care sunt incluse ÅŸi casele de amanet, nimeni de la banca centrală nu s-a gândit să promoveze o iniÅ£iativă care să reglementeze nivelul maxim al dobânzilor. Asta în timp ce, pe piaÅ£a locală, sunt destule case de amanet care practică dobânzi care trec de 250% pe an. BNR s-ar putea ocupa de probleme mai presante În loc să se ocupe de reglementarea stopării creditelor către populaÅ£ie, într-un moment în care acestea oricum nu cunosc un avânt spectaculos, Banca NaÅ£ională ar face mai bine să se ocupe de chestiuni cu adevărat presante în acest moment. Printre ele, la loc de cinste, se află problema hemoragiei de venituri suferite de băncile comerciale în urma externalizării pe preÅ£uri de nimic a portofoliilor de credite neperformante. Beneficiarii acestor "cadouri" (portofolii întregi cedate la 2-8% din valoare, care sunt valorificate la niveluri care ating 30-40% sau chiar mai mult) sunt aÅŸa-ziÅŸii "recuperatori de creanÅ£e". AÅŸa cum semnalează ÅŸi reprezentanÅ£ii consumatorilor, "recuperatorii de creanÅ£e" reprezintă niÅŸte SRL-uri care îÅŸi desfăşoară activitatea fără niciun fel de reglementări, nu există nicio obligaÅ£ie de autorizare nici a firmei, nici pentru personalul angajat, consumatorii fiind supuÅŸi unor grave ÅŸi repetate abuzuri din partea celor care îi contactează în special telefonic atât pe ei, cât ÅŸi rudele, vecinii de bloc, colegii de serviciu etc. Pierderile suferite de bănci sunt, în acest context, duble. Pe de o parte pierd venituri pe care le-ar putea obÅ£ine - e adevărat, cu ceva cheltuieli în plus -, iar pe de altă pierd mult ÅŸi la capitolul imagine, întrucât aÅŸa-ziÅŸii recuperatori obiÅŸnuiesc să se recomande ca sunând în numele băncii X sau Y, ÅŸi nu în numele SRL-ului pentru care lucrează. În acest context, n-ar fi deloc rău ca BNR să preia iniÅ£iativa reglementării cesiunii de creanÅ£e către asemenea vehicule ÅŸi să contribuie activ la reglementarea cadrului în care acestea îÅŸi desfăşoară activitatea. Articol oferit de conso.ro, consilierul tău financiar pentru credite imobiliare, credite nevoi personale, depozite ÅŸi alte produse financiare.