Wednesday, August 31, 2011
Saturday, August 27, 2011
SCANDAL CU ÃMPUÅCÄTURI la Vama Veche: mai mulÅ£i tineri s-au luat la ceartÄ cu angajaÅ£ii unei terase
SCANDAL CU ÃMPUÅCÄTURI la Vama Veche: mai mulÅ£i tineri s-au luat la ceartÄ cu angajaÅ£ii unei terase Jandarmii au intervenit, sâmbÄtÄ dimineaÅ£Ä, pentru aplanarea unui conflict izbucnit între angajaÅ£ii unei terase din staÅ£iunea Vama Veche Åi mai mulÅ£i tineri, în timpul scandalului fiind folosit un pistolul cu bile fÄrÄ Ã®nsÄ ca vreo persoanÄ sÄ fie rÄnitÄ. Potrivit unui comunicat al GrupÄrii Mobile de Jandarmi Tomis, echipajul de intervenÅ£ie, aflat în serviciul de patrulare în staÅ£iunea Vama Veche a fost solicitat sâmbÄtÄ, în jurul orei 5.00, sÄ intervinÄ pentru aplanarea unui scandal în care a fost folosit un pistol. Jandarmii ajunÅi la faÅ£a locului au constatat cÄ Ã®ntre angajaÅ£ii unei terase din Vama Veche Åi mai mulÅ£i tineri izbucnise un conflict. Astfel, tinerii au vrut sÄ ia o bancÄ din lemn de la terasa respectivÄ, iar un angajat al barului a folosit un pistol cu bile, trÄgând un foc în plan vertical. X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : 'rectangle_articol', 'size' : '0x0' }; Ãn urma incidentului, nicio persoanÄ nu a fost rÄnitÄ. Conform poliÅ£iÅtilor, angajatul terasei deÅ£inea arma în mod legal. Oamenii legii continuÄ cercetÄrile pentru a stabili împrejurÄrile în care s-a produs incidentul. Cosmin VÄideanu, corespondenti@mediafax.ro X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : '624x30_text', 'size' : '0x0' }; X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : '600x152_up', 'size' : '0x0' };
Friday, August 26, 2011
VIDEO. Cum se rÄzbunÄ o femeie pe bancomatul care i-a âînghiÅ£itâ cardul
VIDEO. Cum se rÄzbunÄ o femeie pe bancomatul care i-a âînghiÅ£itâ cardul Camera de supraveghere poziÅ£ionatÄ deasupra unui bancomat din Marea Britanie a surprins izbucnirea nervoasÄ a unei femei nemulÅ£umite de faptul cÄ aparatul i-a "înghiÅ£it" cardul. Femeia Åi-a dat jos unul dintre pantofii cu toc stiletto Åi a lovit în repetate rânduri bancomatul, stricând atât ecranul, cât Åi aparatul, noteazÄ The Telegraph. Filmarea, realizatÄ la începutul lunii iulie, surprinde femeia care, nemulÅ£umitÄ cÄ nu îÅi mai poate recupera cardul din bancomat, reacÅ£ioneazÄ impulsiv lovind aparatul. Ulterior, mai încearcÄ o datÄ sÄ obÅ£inÄ pe cÄi civilizate cardul, însÄ tot fÄrÄ noroc. nemulÅ£umitÄ, se descalÅ£Ä din nou Åi începe sÄ loveascÄ ATM-ul de "50 de ori", potrivit poliÅ£iÅtilor. X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : 'rectangle_articol', 'size' : '0x0' }; "Nu era deloc necesar ca femeia sÄ reacÅ£ioneze atât de urât Åi necivilizat. Faptele ei au dus la distrugerea aparatului Åi astfel, îi lasÄ pe ceilalÅ£i clienÅ£i fÄrÄ posibilitatea de a mai utiliza bancomatul o vreme", a declarat detectivul Richard Gardner de la PoliÅ£ia din comitatul englez Wiltshire. PoliÅ£ia le cere tuturor care vizioneazÄ clipul sÄ ajute la prinderea femeii. X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : '624x30_text', 'size' : '0x0' }; X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : '600x152_up', 'size' : '0x0' };
Wednesday, August 24, 2011
Creditului neguvernamental a crescut în iulie cu 1,1%, la 216 mld. lei
Creditului neguvernamental a crescut în iulie cu 1,1%, la 216 mld. lei Soldul creditului neguvernamental acordat de instituÅ£iile de credit a ajuns în iulie la 216 miliarde de lei, cu 1,1% mai mare în termeni nominali faÅ£Ä de luna anterioarÄ Åi cu 4,5% peste nivelul din aceeaÅi perioadÄ a anului trecut, potrivit datelor BNR. Ãn termeni reali, creÅterea soldului a fost de 1,5% faÅ£Ä de luna anterioarÄ. X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : 'rectangle_articol', 'size' : '0x0' }; Pe monede, împrumuturile acordate în lei au urcat cu 1% în termeni nominali faÅ£Ä de luna precedentÄ Åi cu 1,8% comparativ cu perioada similarÄ a anului precedent. CreÅterea s-a fost datorat creditelor pentru firme, care au urcat cu 1,9% faÅ£Ä de iunie Åi cu 8,2% faÅ£Ä de nivelul din iulie 2010. Soldul creditelor pentru gospodÄriile populaÅ£iei a rÄmas neschimbat faÅ£Ä de iunie Åi a fost cu 5,2% mai mic faÅ£Ä de cel din iulie anul trecut. La creditele în valutÄ au fost înregistrate creÅteri în ambele sectoare. Astfel, pe partea gospodÄriilor populaÅ£iei, împrumuturile au avansat cu 1,4% faÅ£Ä de iunie Åi cu 6,2% faÅ£Ä de perioada similarÄ a anului trecut. Persoanele juridice au împrumutat cu 0,9% mai mult faÅ£Ä de luma anterioarÄ Åi cu 8,2% peste nivelul din iulie 2010. Creditul guvernamental a înregistrat o scÄdere lunarÄ de 4,6% în iulie, la 64,16 miliarde lei, dar a fost cu 16,7% mai mare faÅ£Ä de nivelul raportat în aceeaÅi perioadÄ a anului trecut. Marius Radu, marius.radu@mediafax.ro X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : '624x30_text', 'size' : '0x0' }; X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : '600x152_up', 'size' : '0x0' };
VIDEO Scandal cu bâte Åi sÄbii într-o comunÄ din GalaÅ£i. Peste 200 de persoane fost implicate
VIDEO Scandal cu bâte Åi sÄbii într-o comunÄ din GalaÅ£i. Peste 200 de persoane fost implicate Aproximativ 200 de persoane au fost implicate, marÅ£i dimineaÅ£Ä, într-un conflict în care au fost folosite bâte Åi sÄbii, în localitatea Podoleni, judeÅ£ul GalaÅ£i, în urma incidentului patru persoane având nevoie de îngrijiri medicale, transmite corespondentul MEDIAFAX. PurtÄtorul de cuvânt al Inspectoratului de PoliÅ£ie al JudeÅ£ului GalaÅ£i, Åtefan Gohoreanu, a declarat cÄ scandalul a izbucnit pe stradÄ, între douÄ grupuri de romi. X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : 'rectangle_articol', 'size' : '0x0' }; La rândul sÄu, purtÄtorul de cuvânt al Inspectoratului JudeÅ£ean de Jandarmi GalaÅ£i, Costin Barbu, a spus cÄ primele informaÅ£ii aratÄ cÄ scandalul ar fi pornit de la faptul cÄ membrul uneia dintre cele douÄ grupuri ar fi lovit uÅor cu maÅina un copil, în urmÄ cu câteva zile. El a precizat cÄ, iniÅ£ial, în conflict au fost implicate aproximativ 200 de persoane, iar pânÄ Ã®n prezent au fost duse la audieri aproximativ 15 persoane. Potrivit reprezentantului Inspectoratului JudeÅ£ean de Jandarmi GalaÅ£i, în urma conflictului, în care au fost folosite bâte Åi sÄbii, patru persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale, nefiind necesarÄ internarea lor. "Conflictul a fost aplanat, dar avem în continuare efective de jandarmi care patruleazÄ Ã®n zonÄ. Primele informaÅ£ii aratÄ cÄ scandalul ar fi pornit de la faptul cÄ membrul uneia dintre cele douÄ grupuri aflate în conflict ar fi acroÅat uÅor cu maÅina, zilele trecute, un copil. Ãn aceastÄ dimineaÅ£Ä, aceeaÅi persoanÄ a fost vÄzutÄ la volan, iar grupul advers a reacÅ£ionat", a declarat Costin Barbu. Ãn prezent, 40 de jandarmi patruleazÄ Ã®n localitatea gÄlÄÅ£eanÄ Podeoleni, unde a avut loc conflictul. Departamentul CorespondenÅ£i, corespondenti@mediafax.ro X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : '624x30_text', 'size' : '0x0' }; X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : '600x152_up', 'size' : '0x0' };
Tuesday, August 23, 2011
Monday, August 22, 2011
Sunday, August 21, 2011
Saturday, August 20, 2011
Tuesday, August 16, 2011
Sunday, August 14, 2011
Friday, August 12, 2011
CAZ ÅOCANT în UNGARIA: ÃngropaÅ£i de vii pentru a li se fura banii de pe card. Un român a scÄpat cu viaÅ£Ä ca prin minune
CAZ ÅOCANT în UNGARIA: ÃngropaÅ£i de vii pentru a li se fura banii de pe card. Un român a scÄpat cu viaÅ£Ä ca prin minune Un cetÄÅ£ean sârb Åi un bÄrbat Åi o femeie din Ungaria sunt suspectaÅ£i cÄ au îngropat de vii mai multe persoane, pe care le-au constrâns sÄ le dea PIN-urile cardurilor bancare, pentru a extrage fraudulos banii acestora.PoliÅ£ia din Budapesta Åi Biroul NaÅ£ional de InvestigaÅ£ii nu au confirmat, deocamdatÄ, numÄrul victimelor îngropate pe insula Csepel din Budapesta, într-o zonÄ Ã®mpÄduritÄ. Corespondentul MTI a spus cÄ a vÄzut patru cadavre, în vreme ce alte surse indicau existenÅ£a a Åase trupuri scoase de sub pÄmânt. X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : 'rectangle_articol', 'size' : '0x0' }; Corespondentul cotidianului Magyar Nemzet a raportat cÄ a vorbit cu un tânÄr de origine maghiarÄ din România, care ar fi scÄpat din mâinile ucigaÅilor, dupÄ ce a fost îngropat de la gât în jos în pÄmânt. Victima ar fi spus cÄ un bÄrbat sârb, pe care îl cunoÅtea, l-a invitat la o bere cu niÅte prieteni - printre aceÅtia Åi cuplul maghiar - sÄptÄmâna trecutÄ. Cei trei l-au atacat, l-au strangulat Åi l-au obligat sÄ le dea codul PIN al cardului sÄu bancar. DupÄ ce le-a spus codul, aceÅtia au plecat sÄ retragÄ banii, lÄsându-l pe bÄrbat îngropat pânÄ la gât Åi cu mâinile legate la spate. TânÄrul a spus cÄ dupÄ ce a scÄpat Åi a evitat un câine turbat lÄsat de rÄpitori pentru a-l pÄzi, a fugit acasÄ Åi a alertat poliÅ£ia. Ãn drum spre casÄ, el a cerut ajutorul mai multor persoane, însÄ nimeni nu i-a acordat ajutor, deÅi era plin de sânge Åi noroi. Potrivit presei locale, sârbul a fost arestat, însÄ poliÅ£ia nu a fÄcut aceastÄ informaÅ£ie publicÄ, aÅteptând ca acesta sÄ-Åi recunoascÄ faptele, scrie Mediafax. PoliÅ£iÅtii sunt de pÄrere cÄ ar putea exista Åi alte victime, astfel cÄ echipaje ale forÅ£elor de ordine cerceteazÄ Ã®ncÄ zona. Crimele ar fi fost comise în ultima lunÄ. X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : '624x30_text', 'size' : '0x0' }; X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : '600x152_up', 'size' : '0x0' };
Dolj:Fiul preÅedintelui unei judecÄtorii, care a fÄcut scandal la o petrecere, cercetat de poliÅ£iÅti
Dolj:Fiul preÅedintelui unei judecÄtorii, care a fÄcut scandal la o petrecere, cercetat de poliÅ£iÅti Fiul preÅedintelui unei judecÄtorii din judeÅ£ul Dolj este cercetat pentru ultraj contra bunelor moravuri Åi tulburarea liniÅtii publice dupÄ ce, alÄturi de alÅ£i doi tineri, a fÄcut scandal la o petrecere de majorat, organizatÄ Ã®n oraÅul doljean DÄbuleni, întrucât cei trei nu ar fi fost invitaÅ£i. PoliÅ£iÅtii din DÄbuleni (judeÅ£ul Dolj) au fost solicitaÅ£i, vineri dimineaÅ£Ä, sÄ aplaneze un conflict izbucnit pe terasa unui local din oraÅ, unde era organizatÄ o petrecere de majorat, transmite corespondentul MEDIAFAX X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : 'rectangle_articol', 'size' : '0x0' }; Potrivit Biroului de presÄ al Inspectoratului de PoliÅ£ie a JudeÅ£ului (IPJ) Dolj, o patrulÄ de ordine publicÄ a intervenit Åi a aplanat conflictul, mai multe persoane fiind conduse la sediul unitÄÅ£ii de poliÅ£ie pentru cercetÄri. Ãn urma audierilor, poliÅ£iÅtii au stabilit cÄ trei tineri, cu vârstele cuprinse între 17 Åi 23 ani, între care se afla Åi fiul preÅedintelui JudecÄtoriei Segarcea, magistratul Gheorghe DaÅu, deranjaÅ£i cÄ nu au fost invitaÅ£i la petrecerea de majorat, au fÄcut scandal, proferând "expresii Åi cuvinte jignitoare la adresa sÄrbÄtoritului". Cei trei tineri, între care Åi fiul judecÄtorului, sunt cercetaÅ£i pentru ultraj contra bunelor moravuri Åi tulburarea liniÅtii publice. "PoliÅ£iÅtii doljeni continuÄ cercetÄrile, urmând ca la finalizarea acestora dosarul sÄ fie înaintat Parchetului JudecÄtoriei Craiova, cu propuneri corespunzÄtoare", se aratÄ Ã®ntr-un comunicat al Biroului de presÄ al IPJ Dolj. Radu VinÅ£eanu, corespondenti@mediafax.ro X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : '624x30_text', 'size' : '0x0' }; X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : '600x152_up', 'size' : '0x0' };
Wednesday, August 10, 2011
VIDEO: Momentul când interlopul Gore l-a înjunghiat pe brancardierul spitalului din Cluj. Imagini de pe camerele de supraveghere
VIDEO: Momentul când interlopul Gore l-a înjunghiat pe brancardierul spitalului din Cluj. Imagini de pe camerele de supraveghere pageSpecial = 'articleVideos'; UPDATE Marius David, zis Gore, a fost arestat pentru tentativÄ de omor calificat BÄrbatul care a înjunghiat un brancardier de la Unitatea de Primiri UrgenÅ£e (UPU) a Spitalului Clinic JudeÅ£ean de UrgenÅ£Ä Cluj a fost arestat, miercuri, pentru 29 de zile, de Tribunalul Cluj, pentru tentativÄ de omor calificat, transmite corespondentul MEDIAFAX. X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : 'rectangle_articol', 'size' : '0x0' }; Marius David, zis Gore, a fost prezentat, miercuri, Tribunalului Cluj cu propunere de arestare preventivÄ, fiind cercetat dupÄ ce a înjunghiat un brancardier de la Unitatea de Primiri UrgenÅ£e (UPU) a Spitalului Clinic JudeÅ£ean de UrgenÅ£Ä Cluj. Tribunalul Cluj a dispus arestarea bÄrbatului pentru 29 de zile, pentru tentativÄ de omor calificat. SentinÅ£a poate fi atacatÄ cu recurs în 24 de ore de la pronunÅ£are, recursul urmând sÄ fie judecat de Curtea de Apel Cluj. Marius David a declarat la ieÅirea din salÄ cÄ este nevinovat. Procurorii vor cere ca Marius David sÄ fie trimis la Jilava pentru efectuarea unei expertize psihiatrice. Potrivit unor surse judiciare, arma cu care "Gore" l-a atacat pe brancardier nu a fost gÄsitÄ. Conform surselor citate, "Gore" a declarat în instanÅ£Ä cÄ l-a lovit pe brancardier pentru cÄ fÄcea parte dintr-o bandÄ formatÄ din taximetriÅti Åi medici de la UPU care voiau sÄ Ã®i omoare soÅ£ia. TotodatÄ, el a spus cÄ taximetriÅtii Åi medicii de la UPU i-au violat soÅ£ia Åi au omorât-o Åi urmau sÄ Ã®l omoare Åi pe el. Potrivit surselor citate, "Gore" a spus cÄ Ã®n momentul în care Åi-a vÄzut soÅ£ia moartÄ la UPU (care este în viaÅ£Ä - n.r.) personalul de acolo i-a fÄcut semn cÄ urmeazÄ sÄ fie omorât Åi el Åi atunci l-a atacat pe brancardier. Marius David a fost reÅ£inut, marÅ£i, pentru 24 de ore, de procurorii Parchetului de pe lângÄ Tribunalul Cluj, pentru tentativÄ de omor calificat, dupÄ ce a înjunghiat un brancardier de la Unitatea de Primiri UrgenÅ£e (UPU) a Spitalului Clinic JudeÅ£ean de UrgenÅ£Ä Cluj. Camerele de supraveghere din Spitalul de UrgenÅ£Ä din Cluj-Napoca au surprins momentul în care Marius David, zis "Gore", a înjunghiat un brancardier, informeazÄ stiridecluj.ro Un brancardier de la Unitatea de Primiri UrgenÅ£e a Spitalului JudeÅ£ean de UrgenÅ£Ä din Cluj-Napoca a fost înjunghiat, marÅ£i dimineaÅ£Ä, la ora 5.30, de un bÄrbat membru al lumii interlope din municipiu. Agresorul a dispÄrut de la locul faptei, însÄ a fost prins de poliÅ£ie câteva ore mai târziu, în curtea Spitalului TBC din Cluj-Napoca. "Brancardierul a fost lovit de mai multe ori în braÅ£ul stâng Åi în torace. A fost operat, iar în prezent starea sa este stabilÄ, dar va avea nevoie de o perioadÄ lungÄ de îngrijiri medicale", a a declarat Åeful UPU Cluj, Dorin MureÅan. Marius David, zis Gore, membru al lumii interlope din Cluj-Napoca, a venit luni la UPU Cluj, în stare de agitaÅ£ie psihomotorie, acuzând dureri abdominale, Åi i s-a pus perfuzie, fiindu-i fÄcut Åi un examen toxicologic, însÄ nu s-au gÄsit urme de droguri, substanÅ£ele etnobotanice neputând fi depistate în urma acestor teste. Dorin MureÅan a precizat cÄ Ã®n ultimele zile Marius David s-a prezentat de mai multe ori la UPU pentru a primi îngrijiri medicale, medicii trimiţându-l la secÅ£ia de psihiatrie, dar acesta a refuzat sÄ meargÄ. Citeste si: Un brancardier a fost înjunghiat de interlopul Gore în Spitalul JudeÅ£ean din Cluj Napoca. UPDATE: Agresorul a fost prins de poliÅ£ie X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : '624x30_text', 'size' : '0x0' }; X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : '600x152_up', 'size' : '0x0' };
Tuesday, August 9, 2011
Scandalul unei definiÅ£ii din România ajunge în New York Times. O organizaÅ£ie cere Academiei Române schimbarea felului în care e explicat cuvântul âjidanâ în DEX
Scandalul unei definiÅ£ii din România ajunge în New York Times. O organizaÅ£ie cere Academiei Române schimbarea felului în care e explicat cuvântul âjidanâ în DEX Centrul pentru Monitorizarea Åi Combaterea Antisemitismului cere Academiei Române sÄ specifice clar cÄ termenul "jidan" este unul peiorativ. Cuvântul "jidan" este "o expresie a rasismului în cea mai primitivÄ formÄ" Åi conÅ£ine "esenÅ£a urii faÅ£Ä de evrei", se aratÄ Ã®n scrisoarea Centrului pentru Monitorizarea Åi Combaterea Antisemitismului din România, transmisÄ, luni, pe adresa de e-mail a Institutului de LingvisticÄ al Academiei Române. Despre cererea de schimbare a definiÅ£iei din DEX a scris, luni, agenÅ£ia de presÄ Associated Press, Åtirea fiind preluatÄ Åi de New York Times. Maximilian Katz, directorul Centrului pentru Monitorizarea si Combaterea Antisemitismului din România, a declarat pentru AP: "acest cuvânt a fost auzit de evrei atunci când aceÅtia au fost urcaÅ£i în trenurile morÅ£ii", fÄcând referire la masacrarea a sute de mii de evrei români în Al Doilea RÄzboi Mondial. X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : 'rectangle_articol', 'size' : '0x0' }; Ãn scrisoarea citatÄ de Mediafax, Centrul pentru Monitorizarea Åi Combaterea Antisemitismului din România (MCA România) cere Institutului de LingvisticÄ "Iorgu Iordan-Al. Rosetti", din cadrul Academiei Române, sÄ schimbe din DicÅ£ionarul Explicativ al Limbii Române (DEX) definiÅ£ia cuvântului "jidan", considerat insultÄtor la adresa evreilor, Åi sÄ specifice clar cÄ este vorba de un termen peiorativ. Ãn luna iulie, Consiliul NaÅ£ional pentru Combaterea DiscriminÄrii (CNCD) a recomandat, Academiei Române Åi Institutului de LingvisticÄ "Iorgu Iordan" sÄ schimbe felul în care este definit cuvântul "Å£igan" în DicÅ£ionarul Explicativ al Limbii Române. Ãn urma unei petiÅ£ii depuse de mai multe organizaÅ£ii, CNCD le-a recomandat celor douÄ instuÅ£ii sÄ punÄ Ã®n dreptul celei de-a treia definiÅ£ii a cuvântului "Å£igan", "epitet dat unei persoane cu apucÄturi rele", precizarea cÄ acest sens este unul peiorativ. Istoria controversatei definiÅ£ii Potrivit scrisorii Centrului pentru Monitorizarea Åi Combaterea Antisemitismului din România, în DicÅ£ionarul limbii române (DEX), ediÅ£ia din 1998, termenul "jidan" era definit ca "un cuvânt popular Åi peiorativ". Ãn DEX, ediÅ£ia a II-a din 2009, termenul "jidan" a fost redefinit Åi prezentat publicului larg ca un cuvânt "familiar" care poate fi folosit în loc de cuvântul "evreu", în timp ce, tot în DEX, ediÅ£ia a II-a din 2009, cuvântul "familiar" este definit astfel: "adjectiv folosit în vorbirea obiÅnuitÄ: simplu, fÄrÄ pretenÅ£ii. simplu, prietenos, apropiat". "Caracterizarea cuvântului «jidan» ca fiind un cuvânt «familiar» transformÄ cea mai abjectÄ expresie a antisemitismului existentÄ Ã®n limba românÄ Ã®ntr-un sinonim al cuvântului «evreu». Cuvântul «jidan» este o expresie a rasismului în cea mai primitivÄ formÄ; în cuvântul «jidan» se aflÄ esenÅ£a urii faÅ£Ä de evrei; este cea mai cuprinzÄtoare expresie a antisemitismului. Cuvântul «jidan» este ultimul cuvânt pe care sutele de mii de evrei prigoniÅ£i l-au auzit înainte ca bunurile lor sÄ fie jefuite, arse Åi distruse, înainte ca patul armelor sÄ le zdrobeascÄ oasele, înainte ca ei sÄ fie încÄrcaÅ£i în vagoanele trenului morÅ£ii, înainte ca mulÅ£i dintre ei sÄ fie omorâţi ca niÅte animale numai din cauza faptului cÄ s-au nÄscut evrei", se spune în scrisoarea Centrului pentru Monitorizarea Åi Combaterea Antisemitismului. Academia RomânÄ: "Nu am primit nimic" Pe de altÄ parte, academicianul Marius Sala, vicepreÅedinte al Academiei Române, a declarat, marÅ£i dimineaÅ£Ä, pentru Mediafax cÄ forul nu a primit nicio solicitare cu privire la vreun cuvânt din DicÅ£ionarul Explicativ al Limbii Române (DEX) a cÄrui definiÅ£ie este consideratÄ antisemitÄ, însÄ Ã®n momentul în care va primi o astfel de solicitare o va analiza. "Nu am primit nimic la Academia RomânÄ. Când o sÄ primim, o sÄ discutÄm. Dar nu poÅ£i sÄ scoÅ£i un cuvânt din limba românÄ. O sÄ avem grijÄ Ã®n noile ediÅ£ii (ale DEX, n.r.) sÄ reformulÄm în aÅa fel încât sÄ nu creeze suspiciuni", a mai spus lingvistul Marius Sala, care este Åi director al Institutului de LingvisticÄ "Iorgu Iordan-Al. Rosetti". Solicitarea Centrului pentru Monitorizarea Åi Combaterea Antisemitismului din România a fost prezentatÄ, prin intermediul declaraÅ£iilor lui Maximilian Katz, Åi de agenÅ£ia de presÄ The Associated Press, materialul fiind preluat de New York Times. Csaba Ferenc Astalosz, preÅedintele Consiliului NaÅ£ional pentru Combaterea DiscriminÄrii, care a primit, de asemenea, o copie a scrisorii, a spus cÄ este de acord cu Centrul pentru Monitorizarea Åi Combaterea Antisemitismului. "Cererea lor este justificatÄ", a spus Asztalosz într-un interviu telefonic. "Cuvântul trebuie sÄ arate sensul real, cÄ acesta este peiorativ, cÄ este rasist, atât în cazul evreilor, cât Åi al romilor", a mai spus Csaba Ferenc Astalosz. Aproximativ 280.000 de evrei Åi 11.000 de romi au fost uciÅi în timpul regimului dictatorial al mareÅalului Ion Antonescu din Al Doilea RÄzboi Mondial. Madalina Cerban, madalina.cerban@mediafax.ro X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : '624x30_text', 'size' : '0x0' }; X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : '600x152_up', 'size' : '0x0' };
De ce stÄ guvernatorul BNR "cu arma la picior". Ce spune Mugur IsÄrescu despre creditele în franci elveÅ£ieni
De ce stÄ guvernatorul BNR "cu arma la picior". Ce spune Mugur IsÄrescu despre creditele în franci elveÅ£ieni Guvernatorul BNR, Mugur IsÄrescu, a declarat luni cÄ Banca NaÅ£ionalÄ a României este pregÄtitÄ "cu arma la picior" în cazul unei eventuale noi crize, dar a adÄugat cÄ populaÅ£ia nu trebuie agitatÄ inutil, pentru cÄ deocamdatÄ nu este cazul. "Ãn afarÄ de monitorizarea sistemului bancar din România, care aÅ spune cÄ a fÄcut faÅ£Ä bine fenomenelor de crizÄ, avem un program pe puncte de acÅ£iune: dacÄ se întâmplÄ aÅa, facem aÅa. DacÄ vÄ dau un exemplu, tot nu înÅ£elegeÅ£i ce vÄ spun. Publicului îi putem spune cÄ suntem pregÄtiÅ£i, cu arma la picior, gata de intervenÅ£ie. Avem Åi instrumentele Åi cadrul juridic. Dar sÄ nu agitÄm inutil populaÅ£ia. DeocamdatÄ nu e cazul", a declarat luni, într-o conferinÅ£Ä de presÄ, guvernatorul BNR Mugur IsÄrescu. X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : 'rectangle_articol', 'size' : '0x0' }; Primul lucru care se poate întâmpla: scÄderea încrederii investitorilor Ãntrebat despre impactul înrÄutÄÅ£irii situaÅ£iei economice internaÅ£ionale asupra României, IsÄrescu a spus cÄ primul lucru care se poate întâmpla este ca investitorii strÄini sÄ fie "mai puÅ£ini încrezÄtori". IsÄrescu a arÄtat cÄ Banca CentralÄ monitorizeazÄ permanent acest impact, care poate sÄ se manifeste asupra inflaÅ£iei, prin miÅcÄri de capital, prin scÄderea încrederii investitorilor, dar Åi printr-o încetinire a creÅterii economice. "Vedem o presiune din exterior ceva mai ridicatÄ pe inflaÅ£ie Åi în general suntem mai vigilenÅ£i, monitorizÄm cu mai multÄ atenÅ£ie impactul din exterior, care se poate manifesta Åi pe inflaÅ£ie, dar Åi pe lucruri mult mai rapide - intrÄri Åi ieÅiri de capital, volatilitate mai ridicatÄ, neîncredere. Primul lucru care se poate întâmpla în România este ca investitorii strÄini sÄ fie mai puÅ£ini încrezÄtori", a spus IsÄrescu. El a menÅ£ionat cÄ Ã®n ultimii ani a crescut ponderea investitorilor nerezidenÅ£i pe o piaÅ£Ä mai adâncÄ a titlurilor de stat, iar pe orice piaÅ£Ä mai adâncÄ apar vulnerabilitÄÅ£i. De asemenea, o cerere mai scÄzutÄ pe pieÅ£ele externe de desfacere pentru exporturile României poate slÄbi creÅterea economicÄ, a menÅ£ionat IsÄrescu. 'SperÄm sÄ fie compensatÄ de revenirea consumului, înceatÄ, dar sÄnÄtoasÄ', a mai spus Åeful BÄncii Centrale. Mugur IsÄrescu a mai menÅ£ionat cÄ BNR este atentÄ Åi la situaÅ£ia bÄncilor din România Åi cÄ nu existÄ legÄturi directe între situaÅ£ia din România Åi cea din SUA, cu excepÅ£ia Bursei de Valori BucureÅti, unde impactul este mai mare. Despre creditele în franci elveÅ£ieni Åi "Dumnezeu din cer" Ãn ce priveÅte creditele în franci elveÅ£ieni, IsÄrescu a lÄsat sÄ se înÅ£eleagÄ cÄ BNR nu intenÅ£ioneazÄ sÄ ia mÄsuri precum cele adoptate de Ungaria, în ceea ce priveÅte creditele în franci elveÅ£ieni. "Repetarea ideii cÄ Ã®n Ungaria cineva, statul sau Dumnezeu din cer, a uÅurat povara datoriilor este falsÄ. Este vorba de împingerea spre viitor din aceastÄ povarÄ de platÄ apÄrutÄ din diferenÅ£a de curs", a explicat oficialul BÄncii Centrale. El spune cÄ Ã®nlesnirile la platÄ trebuie abordate individual, de la caz la caz, deoarece sunt persoane care dispun de resurse pentru a suporta un cost temporar mai înalt Åi nu vor sÄ amâne datoriile. Ãn opinia lui, evoluÅ£ia francului elveÅ£ian creeazÄ riscuri atât pentru bÄnci, cât Åi pentru clienÅ£i, dar mult mai rezonabile comparativ cu situaÅ£ia din Ungaria. Cât de "ascultÄtoare" sunt bÄncile "Ãn cazul nostru riscurile sunt relativ rezonabile Åi nu sunt rÄspândite la toate bÄncile. Avem doar douÄ-trei bÄnci unde riscurile sunt mai mari Åi le-am adresat sugestia sÄ provizioneze aceste riscuri. Ceea ce au Åi fÄcut, pentru cÄ sunt ascultÄtori", a spus zâmbind IsÄrescu. Anul trecut, guvernul ungar a introdus un moratoriu pe prescrierile de ipoteci pentru a preveni executarea silitÄ a mii de persoane care nu au fÄcut faÅ£Ä ratelor la creditele ipotecare. Ãntre timp, autoritÄÅ£ile au ridicat moratoriul dupÄ un acord încheiat în luna mai cu bÄncile care oferÄ o ratÄ fixÄ de schimb de 180 forinÅ£i/franc, cu 28% sub nivelurile de pe piaÅ£Ä, diferenÅ£a fiind acumulatÄ Ã®n noi credite în monedÄ localÄ, garantate de stat, potrivit Mediafax. "Toamna se numÄrÄ bobocii" Referindu-se la scÄderea prognozei de inflaÅ£ie de la 5,1% la 4,6% pentru sfârÅitul acestui an, IsÄrescu a subliniat cÄ aceasta nu indicÄ un optimism, ci o reflectare fidelÄ a perspectivei pe termen scurt. "Ca sÄ mÄ exprim mai colorat, toamna se numÄra bobocii. Nu suntem încÄ Ã®n toamnÄ, mai trebuie sa treacÄ câteva luni sÄ considerÄm cÄ aceste scÄderi de preÅ£uri se consolideazÄ", a spus IsÄrescu, care a adÄugat cÄ nu existÄ diferenÅ£e de percepÅ£ie a riscurilor între banca centralÄ Åi Fondul Monetar InternaÅ£ional, chiar dacÄ prognoza de inflaÅ£ie a instituÅ£iei financiare este mai mare. Pe de altÄ parte, IsÄrescu a arÄtat cÄ un an agricol bun ar aduce PIB-ului României aproximativ un miliard de euro, adicÄ un punct procentual. CreÅterea PIB în acest an va depÄÅi estimÄrile autoritÄÅ£ilor, de 1,5%, dacÄ va fi un an agricol bun, care ar aduce un miliard de euro în plus, respectiv un punct procentual din PIB, a conchis IsÄrescu. X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : '624x30_text', 'size' : '0x0' }; X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : '600x152_up', 'size' : '0x0' };
Un brancardier a fost înjunghiat de interlopul Gore în Spitalul Judeţean din Cluj Napoca. UPDATE: Agresorul a fost prins de poliţie
Un brancardier a fost înjunghiat de interlopul Gore în Spitalul JudeÅ£ean din Cluj Napoca. UPDATE: Agresorul a fost prins de poliÅ£ie UPDATE 2 BÄrbatul care a înjunghiat un brancardier de la UPU Cluj a fost prins de PoliÅ£ie X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : 'rectangle_articol', 'size' : '0x0' }; BÄrbatul care a înjunghiat un brancardier de la Unitatea de Primiri UrgenÅ£e (UPU) a Spitalului Clinic JudeÅ£ean de UrgenÅ£Ä Cluj a fost prins, marÅ£i la prânz, în curtea Spitalului TBC din Cluj-Napoca, transmite corespondentul MEDIAFAX. PurtÄtorul de cuvânt al PoliÅ£iei Cluj, Alma Bruja-Brehariu, a declarat cÄ bÄrbatul a fost prins, marÅ£i la prânz, în curtea Spitalului TBC din Cluj-Napoca, urmând sÄ fie dus la audieri. Potrivit unor surse din cadrul anchetatorilor, bÄrbatul s-a ascuns printre tufiÅuri aflate în curtea spitalului. UPDATE BÄrbatul care l-a înjunghiat pe brancardierul UPU Cluj ar fi putut primi cuÅ£itul de la un vizitator BÄrbatul care a înjunghiat, marÅ£i dimineaÅ£Ä, un brancardier de la Unitatea de Primiri UrgenÅ£e (UPU) a Spitalului Clinic JudeÅ£ean de UrgenÅ£Ä Cluj ar fi putut primi cuÅ£itul pe care l-a folosit în incident de la un vizitator, a declarat Åeful UPU, Dorin MureÅan. Åeful UPU Cluj, Dorin MureÅan, a declarat, marÅ£i, corespondentului MEDIAFAX cÄ agresorul, Marius David, zis "Gore", a fost vizitat la spital de o persoanÄ apropiatÄ care ar fi putut sÄ-i dea cuÅ£itul cu care l-a înjunghiat pe brancardier. Dorin MureÅan nu a precizat cine ar fi fost persoana respectivÄ. Potrivit sursei citate, Marius David avea ascuns cuÅ£itul sub un tricou în momentul incidentului. Dorin MureÅan a afirmat cÄ angajaÅ£ii UPU Cluj sunt speriaÅ£i dupÄ acest incident. La rândul sÄu, directorul de îngrijire a Spitalul Clinic JudeÅ£ean de UrgenÅ£Ä Cluj, Monica Costin, a declarat cÄ Ã®n urma incidentului conducerea unitÄÅ£ii va analiza posibilitatea întÄririi pazei în spital. "A fost un incident neplÄcut, vom încerca sÄ vedem care sunt posibilitÄÅ£ile legale de întÄrire a pazei pentru ca asemenea incidente sÄ nu se mai repete", a spus Costin. Un brancardier de la Unitatea de Primiri UrgenÅ£e a Spitalului JudeÅ£ean de UrgenÅ£Ä din Cluj-Napoca a fost înjunghiat, marÅ£i dimineaÅ£Ä, la ora 5.30, de un bÄrbat membru al lumii interlope din municipiu. Agresorul a dispÄrut de la locul faptei, fiind cÄutat de PoliÅ£ie. "Brancardierul a fost lovit de mai multe ori în braÅ£ul stâng Åi în torace. A fost operat, iar în prezent starea sa este stabilÄ, dar va avea nevoie de o perioadÄ lungÄ de îngrijiri medicale", a a declarat Åeful UPU Cluj, Dorin MureÅan. Marius David, zis Gore, membru al lumii interlope din Cluj-Napoca, a venit luni la UPU Cluj, în stare de agitaÅ£ie psihomotorie, acuzând dureri abdominale, Åi i s-a pus perfuzie, fiindu-i fÄcut Åi un examen toxicologic, însÄ nu s-au gÄsit urme de droguri, substanÅ£ele etnobotanice neputând fi depistate în urma acestor teste. Dorin MureÅan a precizat cÄ Ã®n ultimele zile Marius David s-a prezentat de mai multe ori la UPU pentru a primi îngrijiri medicale, medicii trimiţându-l la secÅ£ia de psihiatrie, dar acesta a refuzat sÄ meargÄ. Ãn urma incidentului, agresorul a fugit de la locul faptei, fiind cÄutat de poliÅ£iÅti. Potrivit reprezentanÅ£ilor PoliÅ£iei JudeÅ£ene Cluj, au fost constituite echipe pentru gÄsirea bÄrbatului. UrmÄrit pentru tentativÄ de omor calificat Procurorii Parchetului de pe lângÄ Tribunalul Cluj au dispus, marÅ£i, începerea urmÄririi penale faÅ£Ä de învinuitul Marius David, pentru tentativÄ la omor calificat, se aratÄ Ã®ntr-un comunicat al Parchetului instanÅ£ei supreme. Din primele cercetÄri a rezultat cÄ, în noaptea de luni spre marÅ£i, Marius David s-a prezentat, împreuna cu soÅ£ia sa, pentru tratament medical de urgenÅ£Ä la Unitatea de Primiri UrgenÅ£e nr. 1 a Spitalului Clinic de UrgenÅ£Ä Cluj. Ãn jurul orei 6.00, Marius David a ameninÅ£at patru brancardieri Åi i-a aplicat unuia dintre aceÅtia, C.A., lovituri cu un cuÅ£it, "producându-i prin înjunghiere leziuni la nivelul braÅ£ului stâng, precum Åi la nivelul toracelui (cu secÅ£ionarea a douÄ coaste)", potrivit procurorilor. "CercetÄrile continuÄ pentru stabilirea tuturor împrejurÄrilor de fapt, iar în ceea ce-l priveÅte pe învinuitul David Marius, se efectueazÄ demersuri în vederea depistÄrii Åi prinderii acestuia", se mai aratÄ Ã®n comunicatul citat. Departamentul CorespondenÅ£i, corespondenti@mediafax.ro, Departamentul Social, social@mediafax.ro X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : '624x30_text', 'size' : '0x0' }; X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : '600x152_up', 'size' : '0x0' };
Scandalul unei definiÅ£ii din România ajunge în New York Times. O organizaÅ£ie cere Academiei Române schimbarea felului în care e explicat cuvântul âjidanâ în DEX
Scandalul unei definiÅ£ii din România ajunge în New York Times. O organizaÅ£ie cere Academiei Române schimbarea felului în care e explicat cuvântul âjidanâ în DEX Centrul pentru Monitorizarea Åi Combaterea Antisemitismului cere Academiei Române sÄ specifice clar cÄ termenul "jidan" este unul peiorativ. Cuvântul "jidan" este "o expresie a rasismului în cea mai primitivÄ formÄ" Åi conÅ£ine "esenÅ£a urii faÅ£Ä de evrei", se aratÄ Ã®n scrisoarea Centrului pentru Monitorizarea Åi Combaterea Antisemitismului din România, transmisÄ, luni, pe adresa de e-mail a Institutului de LingvisticÄ al Academiei Române. Despre cererea de schimbare a definiÅ£iei din DEX a scris, luni, agenÅ£ia de presÄ Associated Press, Åtirea fiind preluatÄ Åi de New York Times. Maximilian Katz, directorul Centrului pentru Monitorizarea si Combaterea Antisemitismului din România, a declarat pentru AP: "acest cuvânt a fost auzit de evrei atunci când aceÅtia au fost urcaÅ£i în trenurile morÅ£ii", fÄcând referire la masacrarea a sute de mii de evrei români în Al Doilea RÄzboi Mondial. X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : 'rectangle_articol', 'size' : '0x0' }; Ãn scrisoarea citatÄ de Mediafax, Centrul pentru Monitorizarea Åi Combaterea Antisemitismului din România (MCA România) cere Institutului de LingvisticÄ "Iorgu Iordan-Al. Rosetti", din cadrul Academiei Române, sÄ schimbe din DicÅ£ionarul Explicativ al Limbii Române (DEX) definiÅ£ia cuvântului "jidan", considerat insultÄtor la adresa evreilor, Åi sÄ specifice clar cÄ este vorba de un termen peiorativ. Ãn luna iulie, Consiliul NaÅ£ional pentru Combaterea DiscriminÄrii (CNCD) a recomandat, Academiei Române Åi Institutului de LingvisticÄ "Iorgu Iordan" sÄ schimbe felul în care este definit cuvântul "Å£igan" în DicÅ£ionarul Explicativ al Limbii Române. Ãn urma unei petiÅ£ii depuse de mai multe organizaÅ£ii, CNCD le-a recomandat celor douÄ instuÅ£ii sÄ punÄ Ã®n dreptul celei de-a treia definiÅ£ii a cuvântului "Å£igan", "epitet dat unei persoane cu apucÄturi rele", precizarea cÄ acest sens este unul peiorativ. Istoria controversatei definiÅ£ii Potrivit scrisorii Centrului pentru Monitorizarea Åi Combaterea Antisemitismului din România, în DicÅ£ionarul limbii române (DEX), ediÅ£ia din 1998, termenul "jidan" era definit ca "un cuvânt popular Åi peiorativ". Ãn DEX, ediÅ£ia a II-a din 2009, termenul "jidan" a fost redefinit Åi prezentat publicului larg ca un cuvânt "familiar" care poate fi folosit în loc de cuvântul "evreu", în timp ce, tot în DEX, ediÅ£ia a II-a din 2009, cuvântul "familiar" este definit astfel: "adjectiv folosit în vorbirea obiÅnuitÄ: simplu, fÄrÄ pretenÅ£ii. simplu, prietenos, apropiat". "Caracterizarea cuvântului «jidan» ca fiind un cuvânt «familiar» transformÄ cea mai abjectÄ expresie a antisemitismului existentÄ Ã®n limba românÄ Ã®ntr-un sinonim al cuvântului «evreu». Cuvântul «jidan» este o expresie a rasismului în cea mai primitivÄ formÄ; în cuvântul «jidan» se aflÄ esenÅ£a urii faÅ£Ä de evrei; este cea mai cuprinzÄtoare expresie a antisemitismului. Cuvântul «jidan» este ultimul cuvânt pe care sutele de mii de evrei prigoniÅ£i l-au auzit înainte ca bunurile lor sÄ fie jefuite, arse Åi distruse, înainte ca patul armelor sÄ le zdrobeascÄ oasele, înainte ca ei sÄ fie încÄrcaÅ£i în vagoanele trenului morÅ£ii, înainte ca mulÅ£i dintre ei sÄ fie omorâţi ca niÅte animale numai din cauza faptului cÄ s-au nÄscut evrei", se spune în scrisoarea Centrului pentru Monitorizarea Åi Combaterea Antisemitismului. Academia RomânÄ: "Nu am primit nimic" Pe de altÄ parte, academicianul Marius Sala, vicepreÅedinte al Academiei Române, a declarat, marÅ£i dimineaÅ£Ä, pentru Mediafax cÄ forul nu a primit nicio solicitare cu privire la vreun cuvânt din DicÅ£ionarul Explicativ al Limbii Române (DEX) a cÄrui definiÅ£ie este consideratÄ antisemitÄ, însÄ Ã®n momentul în care va primi o astfel de solicitare o va analiza. "Nu am primit nimic la Academia RomânÄ. Când o sÄ primim, o sÄ discutÄm. Dar nu poÅ£i sÄ scoÅ£i un cuvânt din limba românÄ. O sÄ avem grijÄ Ã®n noile ediÅ£ii (ale DEX, n.r.) sÄ reformulÄm în aÅa fel încât sÄ nu creeze suspiciuni", a mai spus lingvistul Marius Sala, care este Åi director al Institutului de LingvisticÄ "Iorgu Iordan-Al. Rosetti". Solicitarea Centrului pentru Monitorizarea Åi Combaterea Antisemitismului din România a fost prezentatÄ, prin intermediul declaraÅ£iilor lui Maximilian Katz, Åi de agenÅ£ia de presÄ The Associated Press, materialul fiind preluat de New York Times. Csaba Ferenc Astalosz, preÅedintele Consiliului NaÅ£ional pentru Combaterea DiscriminÄrii, care a primit, de asemenea, o copie a scrisorii, a spus cÄ este de acord cu Centrul pentru Monitorizarea Åi Combaterea Antisemitismului. "Cererea lor este justificatÄ", a spus Asztalosz într-un interviu telefonic. "Cuvântul trebuie sÄ arate sensul real, cÄ acesta este peiorativ, cÄ este rasist, atât în cazul evreilor, cât Åi al romilor", a mai spus Csaba Ferenc Astalosz. Aproximativ 280.000 de evrei Åi 11.000 de romi au fost uciÅi în timpul regimului dictatorial al mareÅalului Ion Antonescu din Al Doilea RÄzboi Mondial. Madalina Cerban, madalina.cerban@mediafax.ro X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : '624x30_text', 'size' : '0x0' }; X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : '600x152_up', 'size' : '0x0' };
Un brancardier a fost înjunghiat de interlopul Gore în Spitalul Judeţean din Cluj Napoca. UPDATE: Agresorul a fost prins de poliţie
Un brancardier a fost înjunghiat de interlopul Gore în Spitalul JudeÅ£ean din Cluj Napoca. UPDATE: Agresorul a fost prins de poliÅ£ie UPDATE 2 BÄrbatul care a înjunghiat un brancardier de la UPU Cluj a fost prins de PoliÅ£ie X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : 'rectangle_articol', 'size' : '0x0' }; BÄrbatul care a înjunghiat un brancardier de la Unitatea de Primiri UrgenÅ£e (UPU) a Spitalului Clinic JudeÅ£ean de UrgenÅ£Ä Cluj a fost prins, marÅ£i la prânz, în curtea Spitalului TBC din Cluj-Napoca, transmite corespondentul MEDIAFAX. PurtÄtorul de cuvânt al PoliÅ£iei Cluj, Alma Bruja-Brehariu, a declarat cÄ bÄrbatul a fost prins, marÅ£i la prânz, în curtea Spitalului TBC din Cluj-Napoca, urmând sÄ fie dus la audieri. Potrivit unor surse din cadrul anchetatorilor, bÄrbatul s-a ascuns printre tufiÅuri aflate în curtea spitalului. UPDATE BÄrbatul care l-a înjunghiat pe brancardierul UPU Cluj ar fi putut primi cuÅ£itul de la un vizitator BÄrbatul care a înjunghiat, marÅ£i dimineaÅ£Ä, un brancardier de la Unitatea de Primiri UrgenÅ£e (UPU) a Spitalului Clinic JudeÅ£ean de UrgenÅ£Ä Cluj ar fi putut primi cuÅ£itul pe care l-a folosit în incident de la un vizitator, a declarat Åeful UPU, Dorin MureÅan. Åeful UPU Cluj, Dorin MureÅan, a declarat, marÅ£i, corespondentului MEDIAFAX cÄ agresorul, Marius David, zis "Gore", a fost vizitat la spital de o persoanÄ apropiatÄ care ar fi putut sÄ-i dea cuÅ£itul cu care l-a înjunghiat pe brancardier. Dorin MureÅan nu a precizat cine ar fi fost persoana respectivÄ. Potrivit sursei citate, Marius David avea ascuns cuÅ£itul sub un tricou în momentul incidentului. Dorin MureÅan a afirmat cÄ angajaÅ£ii UPU Cluj sunt speriaÅ£i dupÄ acest incident. La rândul sÄu, directorul de îngrijire a Spitalul Clinic JudeÅ£ean de UrgenÅ£Ä Cluj, Monica Costin, a declarat cÄ Ã®n urma incidentului conducerea unitÄÅ£ii va analiza posibilitatea întÄririi pazei în spital. "A fost un incident neplÄcut, vom încerca sÄ vedem care sunt posibilitÄÅ£ile legale de întÄrire a pazei pentru ca asemenea incidente sÄ nu se mai repete", a spus Costin. Un brancardier de la Unitatea de Primiri UrgenÅ£e a Spitalului JudeÅ£ean de UrgenÅ£Ä din Cluj-Napoca a fost înjunghiat, marÅ£i dimineaÅ£Ä, la ora 5.30, de un bÄrbat membru al lumii interlope din municipiu. Agresorul a dispÄrut de la locul faptei, fiind cÄutat de PoliÅ£ie. "Brancardierul a fost lovit de mai multe ori în braÅ£ul stâng Åi în torace. A fost operat, iar în prezent starea sa este stabilÄ, dar va avea nevoie de o perioadÄ lungÄ de îngrijiri medicale", a a declarat Åeful UPU Cluj, Dorin MureÅan. Marius David, zis Gore, membru al lumii interlope din Cluj-Napoca, a venit luni la UPU Cluj, în stare de agitaÅ£ie psihomotorie, acuzând dureri abdominale, Åi i s-a pus perfuzie, fiindu-i fÄcut Åi un examen toxicologic, însÄ nu s-au gÄsit urme de droguri, substanÅ£ele etnobotanice neputând fi depistate în urma acestor teste. Dorin MureÅan a precizat cÄ Ã®n ultimele zile Marius David s-a prezentat de mai multe ori la UPU pentru a primi îngrijiri medicale, medicii trimiţându-l la secÅ£ia de psihiatrie, dar acesta a refuzat sÄ meargÄ. Ãn urma incidentului, agresorul a fugit de la locul faptei, fiind cÄutat de poliÅ£iÅti. Potrivit reprezentanÅ£ilor PoliÅ£iei JudeÅ£ene Cluj, au fost constituite echipe pentru gÄsirea bÄrbatului. UrmÄrit pentru tentativÄ de omor calificat Procurorii Parchetului de pe lângÄ Tribunalul Cluj au dispus, marÅ£i, începerea urmÄririi penale faÅ£Ä de învinuitul Marius David, pentru tentativÄ la omor calificat, se aratÄ Ã®ntr-un comunicat al Parchetului instanÅ£ei supreme. Din primele cercetÄri a rezultat cÄ, în noaptea de luni spre marÅ£i, Marius David s-a prezentat, împreuna cu soÅ£ia sa, pentru tratament medical de urgenÅ£Ä la Unitatea de Primiri UrgenÅ£e nr. 1 a Spitalului Clinic de UrgenÅ£Ä Cluj. Ãn jurul orei 6.00, Marius David a ameninÅ£at patru brancardieri Åi i-a aplicat unuia dintre aceÅtia, C.A., lovituri cu un cuÅ£it, "producându-i prin înjunghiere leziuni la nivelul braÅ£ului stâng, precum Åi la nivelul toracelui (cu secÅ£ionarea a douÄ coaste)", potrivit procurorilor. "CercetÄrile continuÄ pentru stabilirea tuturor împrejurÄrilor de fapt, iar în ceea ce-l priveÅte pe învinuitul David Marius, se efectueazÄ demersuri în vederea depistÄrii Åi prinderii acestuia", se mai aratÄ Ã®n comunicatul citat. Departamentul CorespondenÅ£i, corespondenti@mediafax.ro, Departamentul Social, social@mediafax.ro X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : '624x30_text', 'size' : '0x0' }; X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : '600x152_up', 'size' : '0x0' };
De ce stÄ guvernatorul BNR "cu arma la picior". Ce spune Mugur IsÄrescu despre creditele în franci elveÅ£ieni
De ce stÄ guvernatorul BNR "cu arma la picior". Ce spune Mugur IsÄrescu despre creditele în franci elveÅ£ieni Guvernatorul BNR, Mugur IsÄrescu, a declarat luni cÄ Banca NaÅ£ionalÄ a României este pregÄtitÄ "cu arma la picior" în cazul unei eventuale noi crize, dar a adÄugat cÄ populaÅ£ia nu trebuie agitatÄ inutil, pentru cÄ deocamdatÄ nu este cazul. "Ãn afarÄ de monitorizarea sistemului bancar din România, care aÅ spune cÄ a fÄcut faÅ£Ä bine fenomenelor de crizÄ, avem un program pe puncte de acÅ£iune: dacÄ se întâmplÄ aÅa, facem aÅa. DacÄ vÄ dau un exemplu, tot nu înÅ£elegeÅ£i ce vÄ spun. Publicului îi putem spune cÄ suntem pregÄtiÅ£i, cu arma la picior, gata de intervenÅ£ie. Avem Åi instrumentele Åi cadrul juridic. Dar sÄ nu agitÄm inutil populaÅ£ia. DeocamdatÄ nu e cazul", a declarat luni, într-o conferinÅ£Ä de presÄ, guvernatorul BNR Mugur IsÄrescu. X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : 'rectangle_articol', 'size' : '0x0' }; Primul lucru care se poate întâmpla: scÄderea încrederii investitorilor Ãntrebat despre impactul înrÄutÄÅ£irii situaÅ£iei economice internaÅ£ionale asupra României, IsÄrescu a spus cÄ primul lucru care se poate întâmpla este ca investitorii strÄini sÄ fie "mai puÅ£ini încrezÄtori". IsÄrescu a arÄtat cÄ Banca CentralÄ monitorizeazÄ permanent acest impact, care poate sÄ se manifeste asupra inflaÅ£iei, prin miÅcÄri de capital, prin scÄderea încrederii investitorilor, dar Åi printr-o încetinire a creÅterii economice. "Vedem o presiune din exterior ceva mai ridicatÄ pe inflaÅ£ie Åi în general suntem mai vigilenÅ£i, monitorizÄm cu mai multÄ atenÅ£ie impactul din exterior, care se poate manifesta Åi pe inflaÅ£ie, dar Åi pe lucruri mult mai rapide - intrÄri Åi ieÅiri de capital, volatilitate mai ridicatÄ, neîncredere. Primul lucru care se poate întâmpla în România este ca investitorii strÄini sÄ fie mai puÅ£ini încrezÄtori", a spus IsÄrescu. El a menÅ£ionat cÄ Ã®n ultimii ani a crescut ponderea investitorilor nerezidenÅ£i pe o piaÅ£Ä mai adâncÄ a titlurilor de stat, iar pe orice piaÅ£Ä mai adâncÄ apar vulnerabilitÄÅ£i. De asemenea, o cerere mai scÄzutÄ pe pieÅ£ele externe de desfacere pentru exporturile României poate slÄbi creÅterea economicÄ, a menÅ£ionat IsÄrescu. 'SperÄm sÄ fie compensatÄ de revenirea consumului, înceatÄ, dar sÄnÄtoasÄ', a mai spus Åeful BÄncii Centrale. Mugur IsÄrescu a mai menÅ£ionat cÄ BNR este atentÄ Åi la situaÅ£ia bÄncilor din România Åi cÄ nu existÄ legÄturi directe între situaÅ£ia din România Åi cea din SUA, cu excepÅ£ia Bursei de Valori BucureÅti, unde impactul este mai mare. Despre creditele în franci elveÅ£ieni Åi "Dumnezeu din cer" Ãn ce priveÅte creditele în franci elveÅ£ieni, IsÄrescu a lÄsat sÄ se înÅ£eleagÄ cÄ BNR nu intenÅ£ioneazÄ sÄ ia mÄsuri precum cele adoptate de Ungaria, în ceea ce priveÅte creditele în franci elveÅ£ieni. "Repetarea ideii cÄ Ã®n Ungaria cineva, statul sau Dumnezeu din cer, a uÅurat povara datoriilor este falsÄ. Este vorba de împingerea spre viitor din aceastÄ povarÄ de platÄ apÄrutÄ din diferenÅ£a de curs", a explicat oficialul BÄncii Centrale. El spune cÄ Ã®nlesnirile la platÄ trebuie abordate individual, de la caz la caz, deoarece sunt persoane care dispun de resurse pentru a suporta un cost temporar mai înalt Åi nu vor sÄ amâne datoriile. Ãn opinia lui, evoluÅ£ia francului elveÅ£ian creeazÄ riscuri atât pentru bÄnci, cât Åi pentru clienÅ£i, dar mult mai rezonabile comparativ cu situaÅ£ia din Ungaria. Cât de "ascultÄtoare" sunt bÄncile "Ãn cazul nostru riscurile sunt relativ rezonabile Åi nu sunt rÄspândite la toate bÄncile. Avem doar douÄ-trei bÄnci unde riscurile sunt mai mari Åi le-am adresat sugestia sÄ provizioneze aceste riscuri. Ceea ce au Åi fÄcut, pentru cÄ sunt ascultÄtori", a spus zâmbind IsÄrescu. Anul trecut, guvernul ungar a introdus un moratoriu pe prescrierile de ipoteci pentru a preveni executarea silitÄ a mii de persoane care nu au fÄcut faÅ£Ä ratelor la creditele ipotecare. Ãntre timp, autoritÄÅ£ile au ridicat moratoriul dupÄ un acord încheiat în luna mai cu bÄncile care oferÄ o ratÄ fixÄ de schimb de 180 forinÅ£i/franc, cu 28% sub nivelurile de pe piaÅ£Ä, diferenÅ£a fiind acumulatÄ Ã®n noi credite în monedÄ localÄ, garantate de stat, potrivit Mediafax. "Toamna se numÄrÄ bobocii" Referindu-se la scÄderea prognozei de inflaÅ£ie de la 5,1% la 4,6% pentru sfârÅitul acestui an, IsÄrescu a subliniat cÄ aceasta nu indicÄ un optimism, ci o reflectare fidelÄ a perspectivei pe termen scurt. "Ca sÄ mÄ exprim mai colorat, toamna se numÄra bobocii. Nu suntem încÄ Ã®n toamnÄ, mai trebuie sa treacÄ câteva luni sÄ considerÄm cÄ aceste scÄderi de preÅ£uri se consolideazÄ", a spus IsÄrescu, care a adÄugat cÄ nu existÄ diferenÅ£e de percepÅ£ie a riscurilor între banca centralÄ Åi Fondul Monetar InternaÅ£ional, chiar dacÄ prognoza de inflaÅ£ie a instituÅ£iei financiare este mai mare. Pe de altÄ parte, IsÄrescu a arÄtat cÄ un an agricol bun ar aduce PIB-ului României aproximativ un miliard de euro, adicÄ un punct procentual. CreÅterea PIB în acest an va depÄÅi estimÄrile autoritÄÅ£ilor, de 1,5%, dacÄ va fi un an agricol bun, care ar aduce un miliard de euro în plus, respectiv un punct procentual din PIB, a conchis IsÄrescu. X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : '624x30_text', 'size' : '0x0' }; X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : '600x152_up', 'size' : '0x0' };
De ce stÄ guvernatorul BNR "cu arma la picior". Ce spune Mugur IsÄrescu despre creditele în franci elveÅ£ieni
De ce stÄ guvernatorul BNR "cu arma la picior". Ce spune Mugur IsÄrescu despre creditele în franci elveÅ£ieni Guvernatorul BNR, Mugur IsÄrescu, a declarat luni cÄ Banca NaÅ£ionalÄ a României este pregÄtitÄ "cu arma la picior" în cazul unei eventuale noi crize, dar a adÄugat cÄ populaÅ£ia nu trebuie agitatÄ inutil, pentru cÄ deocamdatÄ nu este cazul. "Ãn afarÄ de monitorizarea sistemului bancar din România, care aÅ spune cÄ a fÄcut faÅ£Ä bine fenomenelor de crizÄ, avem un program pe puncte de acÅ£iune: dacÄ se întâmplÄ aÅa, facem aÅa. DacÄ vÄ dau un exemplu, tot nu înÅ£elegeÅ£i ce vÄ spun. Publicului îi putem spune cÄ suntem pregÄtiÅ£i, cu arma la picior, gata de intervenÅ£ie. Avem Åi instrumentele Åi cadrul juridic. Dar sÄ nu agitÄm inutil populaÅ£ia. DeocamdatÄ nu e cazul", a declarat luni, într-o conferinÅ£Ä de presÄ, guvernatorul BNR Mugur IsÄrescu. X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : 'rectangle_articol', 'size' : '0x0' }; Primul lucru care se poate întâmpla: scÄderea încrederii investitorilor Ãntrebat despre impactul înrÄutÄÅ£irii situaÅ£iei economice internaÅ£ionale asupra României, IsÄrescu a spus cÄ primul lucru care se poate întâmpla este ca investitorii strÄini sÄ fie "mai puÅ£ini încrezÄtori". IsÄrescu a arÄtat cÄ Banca CentralÄ monitorizeazÄ permanent acest impact, care poate sÄ se manifeste asupra inflaÅ£iei, prin miÅcÄri de capital, prin scÄderea încrederii investitorilor, dar Åi printr-o încetinire a creÅterii economice. "Vedem o presiune din exterior ceva mai ridicatÄ pe inflaÅ£ie Åi în general suntem mai vigilenÅ£i, monitorizÄm cu mai multÄ atenÅ£ie impactul din exterior, care se poate manifesta Åi pe inflaÅ£ie, dar Åi pe lucruri mult mai rapide - intrÄri Åi ieÅiri de capital, volatilitate mai ridicatÄ, neîncredere. Primul lucru care se poate întâmpla în România este ca investitorii strÄini sÄ fie mai puÅ£ini încrezÄtori", a spus IsÄrescu. El a menÅ£ionat cÄ Ã®n ultimii ani a crescut ponderea investitorilor nerezidenÅ£i pe o piaÅ£Ä mai adâncÄ a titlurilor de stat, iar pe orice piaÅ£Ä mai adâncÄ apar vulnerabilitÄÅ£i. De asemenea, o cerere mai scÄzutÄ pe pieÅ£ele externe de desfacere pentru exporturile României poate slÄbi creÅterea economicÄ, a menÅ£ionat IsÄrescu. 'SperÄm sÄ fie compensatÄ de revenirea consumului, înceatÄ, dar sÄnÄtoasÄ', a mai spus Åeful BÄncii Centrale. Mugur IsÄrescu a mai menÅ£ionat cÄ BNR este atentÄ Åi la situaÅ£ia bÄncilor din România Åi cÄ nu existÄ legÄturi directe între situaÅ£ia din România Åi cea din SUA, cu excepÅ£ia Bursei de Valori BucureÅti, unde impactul este mai mare. Despre creditele în franci elveÅ£ieni Åi "Dumnezeu din cer" Ãn ce priveÅte creditele în franci elveÅ£ieni, IsÄrescu a lÄsat sÄ se înÅ£eleagÄ cÄ BNR nu intenÅ£ioneazÄ sÄ ia mÄsuri precum cele adoptate de Ungaria, în ceea ce priveÅte creditele în franci elveÅ£ieni. "Repetarea ideii cÄ Ã®n Ungaria cineva, statul sau Dumnezeu din cer, a uÅurat povara datoriilor este falsÄ. Este vorba de împingerea spre viitor din aceastÄ povarÄ de platÄ apÄrutÄ din diferenÅ£a de curs", a explicat oficialul BÄncii Centrale. El spune cÄ Ã®nlesnirile la platÄ trebuie abordate individual, de la caz la caz, deoarece sunt persoane care dispun de resurse pentru a suporta un cost temporar mai înalt Åi nu vor sÄ amâne datoriile. Ãn opinia lui, evoluÅ£ia francului elveÅ£ian creeazÄ riscuri atât pentru bÄnci, cât Åi pentru clienÅ£i, dar mult mai rezonabile comparativ cu situaÅ£ia din Ungaria. Cât de "ascultÄtoare" sunt bÄncile "Ãn cazul nostru riscurile sunt relativ rezonabile Åi nu sunt rÄspândite la toate bÄncile. Avem doar douÄ-trei bÄnci unde riscurile sunt mai mari Åi le-am adresat sugestia sÄ provizioneze aceste riscuri. Ceea ce au Åi fÄcut, pentru cÄ sunt ascultÄtori", a spus zâmbind IsÄrescu. Anul trecut, guvernul ungar a introdus un moratoriu pe prescrierile de ipoteci pentru a preveni executarea silitÄ a mii de persoane care nu au fÄcut faÅ£Ä ratelor la creditele ipotecare. Ãntre timp, autoritÄÅ£ile au ridicat moratoriul dupÄ un acord încheiat în luna mai cu bÄncile care oferÄ o ratÄ fixÄ de schimb de 180 forinÅ£i/franc, cu 28% sub nivelurile de pe piaÅ£Ä, diferenÅ£a fiind acumulatÄ Ã®n noi credite în monedÄ localÄ, garantate de stat, potrivit Mediafax. "Toamna se numÄrÄ bobocii" Referindu-se la scÄderea prognozei de inflaÅ£ie de la 5,1% la 4,6% pentru sfârÅitul acestui an, IsÄrescu a subliniat cÄ aceasta nu indicÄ un optimism, ci o reflectare fidelÄ a perspectivei pe termen scurt. "Ca sÄ mÄ exprim mai colorat, toamna se numÄra bobocii. Nu suntem încÄ Ã®n toamnÄ, mai trebuie sa treacÄ câteva luni sÄ considerÄm cÄ aceste scÄderi de preÅ£uri se consolideazÄ", a spus IsÄrescu, care a adÄugat cÄ nu existÄ diferenÅ£e de percepÅ£ie a riscurilor între banca centralÄ Åi Fondul Monetar InternaÅ£ional, chiar dacÄ prognoza de inflaÅ£ie a instituÅ£iei financiare este mai mare. Pe de altÄ parte, IsÄrescu a arÄtat cÄ un an agricol bun ar aduce PIB-ului României aproximativ un miliard de euro, adicÄ un punct procentual. CreÅterea PIB în acest an va depÄÅi estimÄrile autoritÄÅ£ilor, de 1,5%, dacÄ va fi un an agricol bun, care ar aduce un miliard de euro în plus, respectiv un punct procentual din PIB, a conchis IsÄrescu. X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : '624x30_text', 'size' : '0x0' }; X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : '600x152_up', 'size' : '0x0' };
Monday, August 8, 2011
De ce stÄ guvernatorul BNR "cu arma la picior". Ce spune Mugur IsÄrescu despre creditele în franci elveÅ£ieni
De ce stÄ guvernatorul BNR "cu arma la picior". Ce spune Mugur IsÄrescu despre creditele în franci elveÅ£ieni Guvernatorul BNR, Mugur IsÄrescu, a declarat luni cÄ Banca NaÅ£ionalÄ a României este pregÄtitÄ "cu arma la picior" în cazul unei eventuale noi crize, dar a adÄugat cÄ populaÅ£ia nu trebuie agitatÄ inutil, pentru cÄ deocamdatÄ nu este cazul. "Ãn afarÄ de monitorizarea sistemului bancar din România, care aÅ spune cÄ a fÄcut faÅ£Ä bine fenomenelor de crizÄ, avem un program pe puncte de acÅ£iune: dacÄ se întâmplÄ aÅa, facem aÅa. DacÄ vÄ dau un exemplu, tot nu înÅ£elegeÅ£i ce vÄ spun. Publicului îi putem spune cÄ suntem pregÄtiÅ£i, cu arma la picior, gata de intervenÅ£ie. Avem Åi instrumentele Åi cadrul juridic. Dar sÄ nu agitÄm inutil populaÅ£ia. DeocamdatÄ nu e cazul", a declarat luni, într-o conferinÅ£Ä de presÄ, guvernatorul BNR Mugur IsÄrescu. X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : 'rectangle_articol', 'size' : '0x0' }; Primul lucru care se poate întâmpla: scÄderea încrederii investitorilor Ãntrebat despre impactul înrÄutÄÅ£irii situaÅ£iei economice internaÅ£ionale asupra României, IsÄrescu a spus cÄ primul lucru care se poate întâmpla este ca investitorii strÄini sÄ fie "mai puÅ£ini încrezÄtori". IsÄrescu a arÄtat cÄ Banca CentralÄ monitorizeazÄ permanent acest impact, care poate sÄ se manifeste asupra inflaÅ£iei, prin miÅcÄri de capital, prin scÄderea încrederii investitorilor, dar Åi printr-o încetinire a creÅterii economice. "Vedem o presiune din exterior ceva mai ridicatÄ pe inflaÅ£ie Åi în general suntem mai vigilenÅ£i, monitorizÄm cu mai multÄ atenÅ£ie impactul din exterior, care se poate manifesta Åi pe inflaÅ£ie, dar Åi pe lucruri mult mai rapide - intrÄri Åi ieÅiri de capital, volatilitate mai ridicatÄ, neîncredere. Primul lucru care se poate întâmpla în România este ca investitorii strÄini sÄ fie mai puÅ£ini încrezÄtori", a spus IsÄrescu. El a menÅ£ionat cÄ Ã®n ultimii ani a crescut ponderea investitorilor nerezidenÅ£i pe o piaÅ£Ä mai adâncÄ a titlurilor de stat, iar pe orice piaÅ£Ä mai adâncÄ apar vulnerabilitÄÅ£i. De asemenea, o cerere mai scÄzutÄ pe pieÅ£ele externe de desfacere pentru exporturile României poate slÄbi creÅterea economicÄ, a menÅ£ionat IsÄrescu. 'SperÄm sÄ fie compensatÄ de revenirea consumului, înceatÄ, dar sÄnÄtoasÄ', a mai spus Åeful BÄncii Centrale. Mugur IsÄrescu a mai menÅ£ionat cÄ BNR este atentÄ Åi la situaÅ£ia bÄncilor din România Åi cÄ nu existÄ legÄturi directe între situaÅ£ia din România Åi cea din SUA, cu excepÅ£ia Bursei de Valori BucureÅti, unde impactul este mai mare. Despre creditele în franci elveÅ£ieni Åi "Dumnezeu din cer" Ãn ce priveÅte creditele în franci elveÅ£ieni, IsÄrescu a lÄsat sÄ se înÅ£eleagÄ cÄ BNR nu intenÅ£ioneazÄ sÄ ia mÄsuri precum cele adoptate de Ungaria, în ceea ce priveÅte creditele în franci elveÅ£ieni. "Repetarea ideii cÄ Ã®n Ungaria cineva, statul sau Dumnezeu din cer, a uÅurat povara datoriilor este falsÄ. Este vorba de împingerea spre viitor din aceastÄ povarÄ de platÄ apÄrutÄ din diferenÅ£a de curs", a explicat oficialul BÄncii Centrale. El spune cÄ Ã®nlesnirile la platÄ trebuie abordate individual, de la caz la caz, deoarece sunt persoane care dispun de resurse pentru a suporta un cost temporar mai înalt Åi nu vor sÄ amâne datoriile. Ãn opinia lui, evoluÅ£ia francului elveÅ£ian creeazÄ riscuri atât pentru bÄnci, cât Åi pentru clienÅ£i, dar mult mai rezonabile comparativ cu situaÅ£ia din Ungaria. Cât de "ascultÄtoare" sunt bÄncile "Ãn cazul nostru riscurile sunt relativ rezonabile Åi nu sunt rÄspândite la toate bÄncile. Avem doar douÄ-trei bÄnci unde riscurile sunt mai mari Åi le-am adresat sugestia sÄ provizioneze aceste riscuri. Ceea ce au Åi fÄcut, pentru cÄ sunt ascultÄtori", a spus zâmbind IsÄrescu. Anul trecut, guvernul ungar a introdus un moratoriu pe prescrierile de ipoteci pentru a preveni executarea silitÄ a mii de persoane care nu au fÄcut faÅ£Ä ratelor la creditele ipotecare. Ãntre timp, autoritÄÅ£ile au ridicat moratoriul dupÄ un acord încheiat în luna mai cu bÄncile care oferÄ o ratÄ fixÄ de schimb de 180 forinÅ£i/franc, cu 28% sub nivelurile de pe piaÅ£Ä, diferenÅ£a fiind acumulatÄ Ã®n noi credite în monedÄ localÄ, garantate de stat, potrivit Mediafax. "Toamna se numÄrÄ bobocii" Referindu-se la scÄderea prognozei de inflaÅ£ie de la 5,1% la 4,6% pentru sfârÅitul acestui an, IsÄrescu a subliniat cÄ aceasta nu indicÄ un optimism, ci o reflectare fidelÄ a perspectivei pe termen scurt. "Ca sÄ mÄ exprim mai colorat, toamna se numÄra bobocii. Nu suntem încÄ Ã®n toamnÄ, mai trebuie sa treacÄ câteva luni sÄ considerÄm cÄ aceste scÄderi de preÅ£uri se consolideazÄ", a spus IsÄrescu, care a adÄugat cÄ nu existÄ diferenÅ£e de percepÅ£ie a riscurilor între banca centralÄ Åi Fondul Monetar InternaÅ£ional, chiar dacÄ prognoza de inflaÅ£ie a instituÅ£iei financiare este mai mare. Pe de altÄ parte, IsÄrescu a arÄtat cÄ un an agricol bun ar aduce PIB-ului României aproximativ un miliard de euro, adicÄ un punct procentual. CreÅterea PIB în acest an va depÄÅi estimÄrile autoritÄÅ£ilor, de 1,5%, dacÄ va fi un an agricol bun, care ar aduce un miliard de euro în plus, respectiv un punct procentual din PIB, a conchis IsÄrescu. X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : '624x30_text', 'size' : '0x0' }; X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : '600x152_up', 'size' : '0x0' };
Saturday, August 6, 2011
VIDEO. FEMEI FATALE LA 10 ANI. FetiÅ£e în ipostaze senzuale, într-un numÄr al revistei Vogue menit sÄ scandalizeze
VIDEO. FEMEI FATALE LA 10 ANI. FetiÅ£e în ipostaze senzuale, într-un numÄr al revistei Vogue menit sÄ scandalizeze O copilÄ Ã®n vârstÄ de 10 ani, care îÅi Å£uguie buzele spre aparatul foto Åi se întinde printre perne cu imprimeuri de leopard, apare într-unul dintre numerele revistei Vogue Enfants. X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : 'rectangle_articol', 'size' : '0x0' }; Thylane Lena-Rose Blondeau - una dintre minorele apÄrute în numÄrul Vogue Cu toate cÄ lumea s-a obiÅnuit cu stilul franÅ£uzesc care tinde sÄ Åocheze, numÄrul din Vogue Enfants, în care a apÄrut pictorialul intitulat Cadeaux, prezintÄ fotografii controversate cu minori. Ãn imagini, trei fetiÅ£e sunt machiate strident, poartÄ rochii decoltate Åi sandale cu toc cui Åi au o atitudine nepotrivitÄ vârstei lor. Thylane Lena-Rose Blondeau - pozând pe o canapea cu imprimeuri de leopard Controversatul pictorial, în care fetiÅ£ele poartÄ vestimentaÅ£ie aurie Åi pozeazÄ senzual, i-a intrigat pe cititori informeazÄ Daily Mail. Thylane Lena-Rose Blondeau rujându-se Unul dintre copiii care au apÄrut în Vogue, este Thylane Lena-Rose Blondeau, o micuÅ£Ä franÅ£uzoaicÄ Ã®n vârstÄ de 10 ani, originarÄ din Coasta de FildeÅ. Aceasta este fiica lui Patrick Blondeau, un fost fotbalist, Åi a Véronikai Loubry, fostÄ prezentatoare TV, iar acum creatoare de modÄ. Fiica lor a apÄrut pe coperta Vogue Enfants, în FranÅ£a, pe tot felul de afiÅe publicitare pentru copii Åi lucreazÄ Ã®n special cu fotografi de top, inclusiv Dani Brubaker. Imaginile provocatoare ale fetiÅ£ei au stârnit indignare, iar cele mai multe voci spun cÄ este inadmisibil ca un copil sÄ pozeze în ipostaze atât de sexy. Thylane Lena-Rose Blondeau în pictorialul ce sugereazÄ joaca în dulÄpiorul mamei Copila a fost comparatÄ cu Brigitte Bardot, Åi, deÅi are o vârstÄ fragedÄ, a apÄrut în mai multe ipostaze provocatoare Åi a defilat pe catwalk pentru Jean Paul Gaultier la patru ani. DeÅi multe din fotografiile sale sunt potrivite vârstei, unele dintre ele depÄÅesc orice limitÄ, precum cea în care apare machiatÄ, poartÄ tocuri Åi e întinsÄ pe o canapea cu imprimeu de leopard. Potrivit autoritÄÅ£ilor din Marea Britanie, aceste fotografii sunt Åocante pentru cÄ emanÄ extrem de multÄ sexualitate, iar un copil trebuie sÄ transmitÄ doar inocenÅ£Ä. Ãn plus, experÅ£ii atrag atenÅ£ia cÄ micuÅ£ii puÅi sÄ adopte astfel de comportamente sunt afectaÅ£i din punct de vedere psihologic. Åocantul pictorial a fost fotografiat de Sharif Hamza Åi poartÄ amprenta stilistului Melanie Huynh. FetiÅ£ele care apar în el ar fi trebuit sÄ inspire un moment inocent: "joaca în dulÄpiorul mamei". Cu toate acestea, nu denotÄ decât ideea cÄ noua generaÅ£ie creÅte mult prea repede. X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : '624x30_text', 'size' : '0x0' }; X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : '600x152_up', 'size' : '0x0' };
Friday, August 5, 2011
IgaÅ: Apar acuzaÅ£ii privind implicarea mea în scandalul vÄmilor pentru cÄ am devenit incomod
IgaÅ: Apar acuzaÅ£ii privind implicarea mea în scandalul vÄmilor pentru cÄ am devenit incomod Ministrul de Interne, Traian IgaÅ, a declarat, vineri, pentru MEDIAFAX, cÄ apar acuzaÅ£ii privind implicarea lui în scandalul vÄmilor la numai o zi dupÄ ce a început procesul de evaluare a angajaÅ£ilor MAI, precizând cÄ probabil a devenit "incomod" Åi cÄ i-a deranjat pe "beneficiarii nepotismului". "Nu este de ignorat cÄ toate aceste aÅa-zise dezvÄluri vin la numai o zi dupÄ ce am demarat cel mai amplu proces de evaluare a personalului din Ministerul AdministraÅ£iei Åi Internelor (MAI). Sunt hotÄrât sÄ continui restructurarea din temelii a sistemului Åi nu exclud apariÅ£ia pe viitor a altor atacuri similare", a declarat Traian IgaÅ, într-o declaraÅ£ie scrisÄ remisÄ agenÅ£iei MEDIAFAX. X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : 'rectangle_articol', 'size' : '0x0' }; Ministrul a precizat cÄ probabil a devenit "incomod" pentru cÄ este "primul ministru al Internelor care a avut curajul sÄ Ã®nceapÄ un proces real de reformÄ". "Sunt convins cÄ i-am deranjat pe toÅ£i aceia care au ajuns în structurile de Interne fÄrÄ a avea pregÄtirea necesarÄ, singura lor calitate fiind aceea de beneficiar al nepotismului", a conchis ministrul Traian IgaÅ. Ministrul de Interne a fÄcut aceste precizÄri dupÄ ce în presÄ au apÄrut, vineri, informaÅ£ii potrivit cÄrora el ar proteja sistemul de ÅpÄgi de la graniÅ£a cu Serbia Åi ar fi avertizat, în noiembrie 2010, cÄ vor fi descinderi în vama NaidÄÅ ale DirecÅ£iei Generale AnticorupÅ£ie (DGA) Åi DirecÅ£iei NaÅ£ionale AnticorupÅ£ie (DNA) . AcuzaÅ£iile la adresa ministrului sunt extrase, potrivit relatÄrilor din presÄ, din interceptÄri telefonice Åi înregistrÄri ambientale ale unui ofiÅ£er DGA sub acoperire, infiltrat în vama NaidÄÅ. Ministerul AdministraÅ£iei Åi Internelor a început procesul de reorganizare a instituÅ£iei, fiind vizate 10.000 de posturi. Ministrul Traian IgaÅ declara recent cÄ pânÄ la sfârÅitul lunii septembrie ar mai trebui sÄ fie disponibilizaÅ£i 5.000-6.000 de angajaÅ£i, dupÄ ce unii au ales sÄ se suspende sau sÄ se pensioneze. IgaÅ susÅ£inea cÄ aproximativ 30.000 de oameni din MAI au intrat "pe pile", iar în ultimii 13 ani au fost angajate 63.500 de persoane care nu au pregÄtire militarÄ. El afirma Åi cÄ unele avansÄri din structurile MAI au fost fÄcute doar pe pile. Procurorii anticorupÅ£ie au trimis în judecatÄ, în luna mai, 55 de ofiÅ£eri Åi agenÅ£i de poliÅ£ie de frontierÄ, lucrÄtori vamali din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei NaidÄÅ (judeÅ£ul CaraÅ-Severin) Åi persoane implicate în traficul ilegal cu Å£igÄri. AceÅtia sunt acuzaÅ£i cÄ Ã®n perioada octombrie 2010 - ianuarie 2011 au luat mitÄ bani Åi produse alimentare de la traficanÅ£i de Å£igÄri, pentru a le permite sÄ aducÄ ilegal în Å£arÄ Å£igÄri netimbrate provenite din Serbia. TraficanÅ£ii de Å£igÄri dÄdeau mitÄ aproximativ 50 de euro pentru un bax, respectiv cinci lei sau un euro pentru fiecare cartuÅ de Å£igÄri, astfel cÄ, în unele situaÅ£ii se încasau sume cuprinse între 2.000 Åi 2.700 de euro pe o turÄ. Ãn luna februarie, aproximativ 140 de vameÅi Åi poliÅ£iÅti de frontierÄ au fost ridicaÅ£i de anchetatori în urma unor descinderi care au avut loc la vÄmile Stamora MoraviÅ£a (TimiÅ) Åi NaidÄÅ, precum Åi la locuinÅ£ele acestora. Ãn urma audierilor la DNA au fost arestaÅ£i 93 de poliÅ£iÅti Åi vameÅi din NaidÄÅ (CaraÅ-Severin), Foeni Åi MoraviÅ£a. Burtea Ioana, ioana.burtea@mediafax.ro X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : '624x30_text', 'size' : '0x0' }; X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : '600x152_up', 'size' : '0x0' };
Wednesday, August 3, 2011
Monday, August 1, 2011
Preotul care a declanÅat SCANDALUL ABUZURILOR SEXUALE în Germania: "Am pÄstrat prea mult timp tÄcerea. M-au bântuit imaginile adolescenÅ£ilor bÄtuÅ£i cu bice Åi centuri"
Preotul care a declanÅat SCANDALUL ABUZURILOR SEXUALE în Germania: "Am pÄstrat prea mult timp tÄcerea. M-au bântuit imaginile adolescenÅ£ilor bÄtuÅ£i cu bice Åi centuri" Preotul iezuit Klaus Mertes, directorul Colegiului Canisius din Berlin, care a produs un adevÄrat cutremur când a dezvÄluit abuzurile sexuale din ÅcoalÄ, vorbeÅte, la un an Åi jumÄtate de la eveniment, despre motivele care l-au obligat sÄ pÄstreze tÄcerea Åi rÄspunsul Bisericii la acest scandal, într-un interviu acordat publicaÅ£iei Der Spiegel. Ãn ianuarie 2010, Klaus Mertes a dezvÄluit prin mass-media abuzurile sexuale comise în prestigioasa ÅcoalÄ. Era pentru a doua oarÄ când afla de astfel de cazuri Åi s-a temut cÄ ar putea exista Åi mai multe. La acea datÄ, douÄzeci de foÅti elevi mÄrturisiserÄ abuzurile preoÅ£ilor catolici. X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : 'rectangle_articol', 'size' : '0x0' }; Åi acum, preotul regretÄ cÄ nu a reacÅ£ionat mai repede Åi spune cÄ, pe viitor, va fi mai ofensiv dacÄ vor mai exista zvonuri în legÄturÄ cu acest subiect. "Åtiu exact ce vrei. Vrei sÄ-i biciuieÅti pe fraÅ£ii tÄi" "Existau zvonuri (cu ani în urmÄ -n.r.). Ori de câte ori întrebam foÅti elevi sau oficiali, mÄ loveam de tÄcere sau atitudini agresive. Am vorbit despre zvonurile pe care le auzisem despre un preot care era în subordinea mea, în 1996. Apoi, un alt preot, care acum e mort, a Å£ipat la mine cum nu mai Å£ipase nimeni, niciodatÄ: 'Åtiu exact ce vrei. Vrei sÄ-i biciuieÅti pe fraÅ£ii tÄi'", povesteÅte preotul în interviul acordat Spiegel. Klaus Mertes este de pÄrere cÄ membrii bisericii au minimalizat violenÅ£a sexualÄ Åi au tÄcut prea mult timp. "Am aflat abia în 2010 cÄ agresorii îÅi plÄnuiau abuzurile sistematic. TÄcerea din grup Åi din ÅcoalÄ funcÅ£ioneazÄ ca o spiralÄ: existÄ tÄcerea despre abuz Åi tÄcerea despre tÄcere. Asta conduce la o structurÄ asemÄnÄtoare unei secte în relaÅ£ia dintre cÄlÄi Åi victime, simptom pe care l-am neglijat Åi l-am minimizat în spaÅ£iul public". Preotul explicÄ tÄcerea prin faptul cÄ tinerilor le era fricÄ sÄ nu piardÄ relaÅ£ia apropiatÄ pe care o aveau cu agresorii Åi sentimentul de solidaritate cu grupul. "ExistÄ un soi de ambivalenÅ£Ä nebuneascÄ la fiecare caz de abuz. Este o dorinÅ£Ä copleÅitoare de a nu fi evitat Åi este, în acelaÅi timp, sentimentul de a fi ceva special, ca rezultat al faptului cÄ eÅti parte din grup", spune Mertes. Klaus Mertes, directorul Colegiului Canisius din Berlin "Nu am dormit nopÅ£i la rând. M-au bântuit imaginile adolescenÅ£ilor bÄtuÅ£i cu bice Åi centuri" "Ãn 2006, când am primit primul document care descria, pentru prima oarÄ, abuzul comis de alt preot, am fost Åocat. Nu am dormit nopÅ£i la rând Åi eram permanent bântuit de imagini care îmi apÄreau Åi în vise: imagini cu adolescenÅ£i care erau forÅ£aÅ£i sÄ se dezbrace Åi erau bÄtuÅ£i timp de douÄ ore cu bÄtÄtoare de covoare, bice Åi centuri", îÅi aminteÅte preotul. Ãntrebat de ce nu a acÅ£ionat atunci, preotul spune cÄ, deÅi a anunÅ£at poliÅ£ia, a decis sÄ nu facÄ public cazul pentru cÄ a crezut cÄ este o situaÅ£ie particularÄ, izolatÄ. De-a lungul anilor, Biserica CatolicÄ nu a dat impresia cÄ ar vrea sÄ lÄmureascÄ situaÅ£ia cazurilor de abuz. Mertes spune cÄ a decis sÄ vorbeascÄ dupÄ ce a ascultat poveÅtile a trei victime, în 2010. Abuzuri sub binecuvântÄri "Unul dintre cele mai emoÅ£ionante momente s-a întâmplat câteva luni mai târziu, când m-am întâlnit cu foÅti elevi. Erau aproximativ 40 de adulÅ£i, unii dintre ei însoÅ£iÅ£i de soÅ£iile sau partenerele lor, care stÄteau în faÅ£a mea Åi îmi povesteau ce li s-a întâmplat. A fost incredibil de dureros sÄ-i ascult. Aveau un nod în gât Åi ochii mi s-au umplut de lacrimi. Ãntr-un caz, agresorul a legat abuzul sÄu de o binecuvântare: 'Tu eÅti copilul iubit al lui Dumnezeu'". Ãn aprilie 2010, cardinalul italian Angelo Sodano a calificat evenimentele din Germania drept "bârfe mÄrunte de moment". "Este de necrezut. Am fost uimit cÄ cineva a putut sÄ spunÄ aÅa ceva Åi îmi este ruÅine Åi astÄzi de acele cuvinte", spune Mertes, care nu i-a dat o replicÄ Åi s-a mulÅ£umit cu riposta publicÄ a cardinalului Christoph Schönborn. Victime recompensate cu 5.000 de euro S-a hotÄrât ca victimelor abuzurilor sexuale sÄ li se dea 5.000 de euro drept compensaÅ£ie pentru suferinÅ£ele îndurate. Din 200 de victime, 54 au depus cerere pentru a primi aceastÄ sumÄ de bani, iar 30 au primit-o deja. Klaus Mertes este de pÄrere cÄ Biserica nu discutÄ problema sexualitÄÅ£ii pentru cÄ se teme cÄ nu poate controla dezbaterea. "Ãn cele din urmÄ, este vorba despre teama de a pierde puterea. Noi punem întrebÄri. RÄspunsul este o tÄcere mormântalÄ". "Nu sunt un trÄdÄtor. Am atras atenÅ£ia asupra a ceea ce am învÄÅ£at ca urmare a cazurilor de abuz. Trebuie sÄ ne uitÄm la noi, ca BisericÄ, diferit. Trebuie sÄ ne dÄm seama la ce conduce aceastÄ tÄcere. Asta e întrebarea centralÄ a victimelor", spune preotul. X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : '624x30_text', 'size' : '0x0' }; X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : '600x152_up', 'size' : '0x0' };
Subscribe to:
Posts (Atom)