BNR a dat startul revoluţiei creditării în România. Ce condiţii noi vor pune băncile clienţilor şi cât de greu se vor acorda împrumuturi în valută

BNR a dat startul revoluţiei creditării în România. Ce condiţii noi vor pune băncile clienţilor şi cât de greu se vor acorda împrumuturi în valută Creditele de consum vor avea o scadenţă de cel mult cinci ani, iar clienţii trebuie să aducă garanţii de 133% din valoarea împrumutată, în timp ce la finanţările imobiliare în euro avansul va fi de cel puţin 30%, potrivit unui proiect de regulament BNR, aplicabil şi sucursalelor băncilor străine, scrie Mediafax. Banca centrală are în vedere limitarea maturităţilor la creditele de consum la cel mult cinci ani, faţă de 20 de ani perioada maximă practicată în prezent pe piaţa bancară pentru creditele de nevoi personale cu ipotecă. X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : 'rectangle_articol', 'size' : '0x0' }; BNR doreşte să delimiteze clar aria de definire a crediteolor imobiliare, care va cuprinde finanţările pentru care se constituie garanţie imobiliară şi sunt destinate exclusiv cumpărării unui imobil (casă/teren), construirii unui imobil, sau amenajării/extinderii unei locuinţe. Acelaşi regim se aplică şi creditelor de refinanţare a împrumuturilor imobiliare. Creditele de consum cu ipotecă vor fi tratate la fel ca orice alt credit de consum. Cele mai multe prevederi ale proiectului de regulament, publicat marţi pe site-ul BNR, au fost prezentate de Mediafax încă din luna iunie. La câteva ore după publicarea ştirii, purtătorul de cuvânt al BNR, Mugur Şteţ, a declarat că acest proiect nu există. "Când BNR are un proiect de regulament, pentru că trăim într-o ţară democratică, acesta este supus dezbaterii publice. Nu există un astfel de proiect", a susţinut atunci oficialul BNR. Citeşte şi: BANCA NAŢIONALĂ pregăteşte în secret revoluţia CREDITELOR. Avans de până la 40% pentru creditele imobiliare, cele de nevoi personale se vor da pentru cel mult 5 ani În cazul creditelor de consum pentru cumpărarea de bunuri, clientul trebuie să dispună de o garanţie reală (în general ipotecară) sau personală (de exemplu poliţă de asigurare) de 133% din suma împrumutată. De asemenea, în cazul creditelor de consum cu alte destinaţii, debitorul persoană fizică va prezenta o garanţie reală sau personală de 133% din valoarea împrumutului. Fac excepţie de la aceste prevederi creditele pentru tratamente medicale, pentru deces şi pentru studii. Pentru creditele imobiliare, debitorul va deţine un avans de cel puţin 15% din valoarea imobilului la finanţările în lei, de 30% pentru creditele în euro şi de 40% în cazul finanţărilor în alte devize străine. Băncile vor fi obligate, ca şi până în prezent, să elaboreze scenarii de risc astfel încât gradul de îndatorare să nu depăşească pe întreaga perioadă până la scadenţă nivelul maxim stabilit de normele proprii de finanţare. Pentru fundamentarea nivelului îndatorării la creditele de consum, băncile vor face simulări pornind pe baza unor indici valorici stabiliţi de către regulament. Astfel, nivelurile maxime admise pentru gradul total de îndatorare sunt stabilite inclusiv prin luarea în considerare a riscului valutar, riscului de rată a dobânzii, şi a riscului de diminuare a veniturilor disponibile pe perioada de derulare a creditului. La fundamentarea nivelurilor maxime admise pentru gradul total de îndatorare se vor utiliza următoarele valori: pentru şocul pe curs de schimb - 35,5% la euro, 52,6% la franc elveţian şi 40,9% la dolar; pentru şocul pe rata dobânzii - 0,6% pentru toate monedele; pentru şocul pe venit - 6%. În cazul celorlalte valute se utilizează valoarea aferentă francului elveţian. Isărescu a anunţat încă din aprilie măsuri speciale de descurajare a creditelor în valută La începutul lunii aprilie, guvernatorul BNR Mugur Isărescu a anunţat, într-un interviu acordat Mediafax, că banca centrală pregăteşte măsuri speciale, cel mai probabil prudenţiale, de descurajare a creditării în valută pentru persoanele cu venituri în lei, în linie cu tendinţa de reglementare existentă la nivel european. De altfel, în perioada de explozie a creditului în valută din 2005 - 2008, BNR a avut mai multe reglementări prin care a încercat temperarea finanţărilor în devize străine. La finele lunii iulie, creditele în valută acordate de bănci însumau echivalentul a 137,7 miliarde de lei, cu 72% mai mult decât soldul împrumuturilor în lei, care se cifra la 80,1 miliarde de lei. Restanţele de cel puţin o zi la creditele în valută totalizau 10,8 miliarde de lei şi reprezenta 7,85% din totalul împrumuturilor acordate în monedă străină. Cu toate acestea, restanţele la creditele în valută sunt aproape similare cu nivelul restanţelor la finanţările în lei, care se ridicau la 8,9 miliarde de lei după primele şapte luni. Împrumuturile în valută acordate populaţiei totalizează 67,7 miliarde de lei, din care 37,5 miliarde lei reprezintă credite pentru consum şi 28,9 miliarde lei credite imobiliare. Structura finanţărilor în lei acordate populaţiei este dominată de creditele de consum, care însumează 26,2 miliarde de lei, dintr-un total de 35,4 miliarde lei. Ovidiu Tempea, tovidiu@mediafax.ro VREI SĂ IEI UN CREDIT? AI UNUL DEJA ÎN DERULARE? EŞTI (NE)MULŢUMIT DE RELAŢIA CU BANCA? COMENTEAZĂ ACEST SUBIECT PE PAGINA FACEBOOK GÂNDUL X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : '624x30_text', 'size' : '0x0' }; X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : '600x152_up', 'size' : '0x0' };