Băsescu a semnat decretul de acreditare a lui Victor Micula ca ambasador la Budapesta.

Laboratorul TBC al Spitalului de Urgenţă din Tulcea, fără acreditare.

Scandal la Deva: cine-i victima, cine-i agresorul?

Scandal la un grup scolar din Hunedoara: aproape toţi elevii au fost dati afara de la Bac

Scandalul pierderii de la UBS: CEO-ul ÅŸi-a dat demisia

CEO-ul UBS, Oswald Gruebel, şi-a dat demisia în urma scandalului iscat de pierderea de 2,3 miliarde dolari provocată de un trader al băncii elveţiene, anunţă BBC. "Oswald Gruebel simte că este de datoria sa să îşi asume responsabilitatea pentru recentul incident", a subliniat preşedintele instituţiei, Kaspar Villiger, într-un comunicat.Traderul londonez Kweku Adoboli a fost recent pus sub acuzaţie în acest scandal. În locul lui Gruebel va fi numit, ca interimar, directorul general pe Europa, Sergio P. Ermotti, au anunţat oficialii băncii.Gruebel anunţase recent că nu ia în considerare demisia, potrivit ziarului Der Sonntag on Sunday.Citește și:CEO-ul UBS: Nu mă gândesc la demisie

Scandal intr-un bar din Corbu

Cardurile Gold de la BCR sunt de 4 ori mai folosite decat cele standard

Cardurile Gold de la BCR sunt de 4 ori mai folosite decat cele standard

BCR a acordat primul credit pentru reabilitare termica

LUMEA ÎN CRIZĂ. Scandalul brioşei de 16 dolari: un raport de audit dezvăluie "cheltuielile masive" de la Departamentul de Justiţie al SUA

LUMEA ÎN CRIZĂ. Scandalul brioşei de 16 dolari: un raport de audit dezvăluie "cheltuielile masive" de la Departamentul de Justiţie al SUA În timp ce preşedintele Statelor Unite ale Americii, Barack Obama, vrea să crească taxele pentru a putea acoperi golul din bugetul SUA, reprezentanţii Departamentului de Justiţie cheltuiesc milioane de dolari pe brioşe, chifteluţe suedeze şi bomboane dedicate invitaţilor care participă la conferinţele organizate în cadrul acestei instituţii. Departamentul american de Justiţie cheltuieşte mult prea mulţi bani pentru achiţionarea produselor de protocol servite invitaţilor care participă la diferitele conferinţe organizate de către membrii acestuia. La una dintre conferinţe, de exemplu, au fost servite invitaţilor brioşe cumpărate cu 16 dolari bucata şi aperitive de 7,32 de dolari bucata, conform datelor dintr-un raport de audit, citat de Bloomberg. X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : 'rectangle_articol', 'size' : '0x0' }; "La unele conferinţe se servesc feluri de mâncare şi răcoritoare foarte costisitoare, pe care noi le considerăm un exemplu de cheltuieli inutile sau extravagante realizate de către organizatori", precizează, într-un raport făcut public miercuri, inspectorul general al Departamentului de Justiţie. La aceste concluzii s-a ajuns după ce inspectorul a analizat desfăşurarea a zece conferinţe care au avut loc în cadrul instituţiei, în perioada octombrie 2007 - septembrie 2009, organizate atât de către membrii administraţiei fostului preşedintele al SUA, George Bush jr., dar şi de către cei ai administraţiei conduse de către Barack Obama. Departamentul de Justiţie a cheltuit în total, în anul fiscal 2009, aproximativ 73,3 milioane de dolari pentru organizarea conferinţelor, faţă de 47,8 milioane de dolari cât s-au cheltuit în 2008, conform aceluiaşi raport. Brioşe, bomboane cu popcorn, chifteluţe suedeze şi specialităţi din carne de vită la conferinţele Departamentului de Justiţie Brioşele care au costat 16 dolari fiecare au fost servite la una dintre conferinţele din august 2009, care a avut loc la biroul imigrări al SUA, iar specialitatea din carne de vită a fost servită invitaţilor care au participat la conferinţa din februarie 2008, găzduită de biroul executiv al avocaţilor americani. În cadrul unei alte conferinţe, ce a avut loc în martie 2009, la biroul pentru combaterea violenţei împotriva femeilor au fost servite gustări Cracker Jack, care constau în bomboane din popcorn, alune şi melasă, dar şi alte tipuri de bomboane, care au costat circa 32 de dolari pe persoană, potrivit raportului realizat de către inspectorul general al Departamentului de Justiţie. O analiză asemănătoare a fost realizată şi în 2007, în raportul de atunci menţionându-se că reprezentanţii Departamentului american de Justiţie au parte foarte rar de controale privind limitele costurilor legate de conferinţele pe care le organizează, al băuturilor şi al aperitivelor servite. În acel raport de audit sunt menţionate, de asemenea, chifteluţele suedeze în valoare de cinci dolari pe bucata, servite în cadrul unui alt eveniment. Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Justiţie: "Recunoaştem cheltuielile masive" În aprilie 2008 oficialii Departamentului de Justiţie au emis o serie de măsuri şi proceduri menite să contribuie la controlul mult mai riguros al cheltuielilor exagerate ale instituţiei, în special pe cele alocate organizării diferitelor evenimente. Concluzia noului raport este că persoanele care s-au ocupat de organizarea conferinţelor "nu au încercat să reducă la minimum costurile alocate acestor evenimente aşa cum prevedeau normele interne ale instituţiei". "Recunoaştem cheltuielile masive. Din 2009 au început să se ia măsuri pentru a ne asigura că astfel de probleme nu vor mai apărea", a declarat Gina Talamona, purtătoarea de cuvânt a Departamentului american de Justiţie. Senatorul Charles Grassley, cel mai important membru al partidului republican în Comitetul Judiciar american, a declarat că Departamentul de Justiţie "pare să fie orb şi să nu poată astfel observa situaţia economică actuală cu care se confruntă SUA. Poporul este indignat şi are toate motivele să fie aşa". Astfel de cheltuieli ar putea fi printre primele pe care membrii Congresului SUA ar putea să le elimine, a mai explicat Grassley, acestea putând fi pe viitor parte a planului administraţiei americane de obţinere de venituri suplimentare în valoare de circa 1.500 de miliarde de dolari destinate acoperirii "golului" din bugetul de stat. X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : '624x30_text', 'size' : '0x0' }; X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : '600x152_up', 'size' : '0x0' };

La Timisoara se va inaugura o clinica de chirurgie cardiaca a nou-nascutului

Scandal între două grupuri de persoane după o tamponare în trafic.

Scandal la Deva: cine-i victima, cine-i agresorul?

Scandal la un grup scolar din Hunedoara: aproape toţi elevii au fost dati afara de la Bac

Punct de prim ajutor in caz de stop cardiac, la Polus

Proiect de lege pentru reducerea ratelor la creditele in franci elvetieni

Specializat - BNR are probleme la examenul creditelor pentru populatie

  Banca NaÅ£ională ÅŸi-a făcut până la urmă public planul de restricÅ£ionare a creditelor pentru populaÅ£ie, de care începuse să se discute încă din urmă cu câteva luni. Textul propus de BNR, care nu este însoÅ£it de niciun studiu de impact, arată că banca centrală nu ÅŸi-a făcut prea bine lecÅ£iile ÅŸi nici nu stăpâneÅŸte tainele retailului bancar.  Conso.ro ÅŸi-a propus să realizeze o radiografie extrem de complexă a implicaÅ£iilor aplicării proiectului de regulament BNR asupra celor care vor dori să se împrumute. Creditul în valută devine practic inaccesibil familiilor cu venituri mici ÅŸi medii, ÅŸi dificil de accesat chiar ÅŸi de cei cu venituri mari. Propunerea de regulament îi loveÅŸte însă ÅŸi pe cei dispuÅŸi să se împrumute în lei, în ciuda faptului că nivelul costurilor este semnificativ mai mare decât al creditelor în valută. BNR atacă creditele pentru populaÅ£ie într-un moment nepotrivit Am atras atenÅ£ia ÅŸi asupra faptului că, în viziunea noastră, măsura vine într-un moment total nepotrivit. BNR comite aceeaÅŸi eroare ca ÅŸi în 2007, numai că în sens contrar, dovedind că nu a învăţat mare lucru din greÅŸelile trecutului. În 2007, sub pretextul aderării la Uniunea Europeană, BNR a liberalizat creditarea persoanelor fizice într-un moment în care criza începea să lovească puternic în Statele Unite, acordând băncilor cu mare generozitate grade de îndatorare de până la 70%, ceea ce a avut inclusiv darul de a alimenta "bula imobiliară" din 2007-2008, când preÅ£urile terenurilor, caselor ÅŸi apartamentelor practic au explodat! Acum, în final de 2011, când băncile au devenit datorită crizei mult mai precaute în acordarea creditelor, înăsprind drastic "scoringul" care evaluează situaÅ£ia financiară a solicitanÅ£ilor de credite, când numărul celor care solicită credite în afara programului Prima Casă se menÅ£ine la niveluri reduse, BNR vine cu ideea corectă, dar puternic defazată în timp, de a reglementa ÅŸi mai drastic acordarea creditelor. Dacă promovarea unei asemenea reglementări în 2007 i-ar fi transformat pe BNR-iÅŸti astăzi în eroi, acum o astfel de iniÅ£iativă nu face decât să ÅŸubrezească ÅŸi mai mult firavul reviriment spre consum al românilor. Åži fără un suport, cât de mic, al consumului, Å£intele ambiÅ£ioase de creÅŸtere economică ale Guvernului rămân doar pe hârtie. Creditele în franci, amendate de BNR doar după dispariÅ£ie Mai mult, în 2007 ÅŸi 2008 BNR a tolerat proliferarea pe piaÅ£a bancară locală a creditelor toxice, cum au fost cele în valute exotice sau cele cu dobândă introductorie, care au dat lovituri grele consumatorilor exact în plină criză financiară. DeÅŸi BNR a avertizat în treacăt asupra riscurilor asumate de cei care se împrumutau în franci elveÅ£ieni, modul în care a făcut-o a fost unul lipsit de efect practic. Åži asta pentru că avertismentele respective erau plasate spre finalul discursurilor oficialilor BNR - în special guvernatorul Isărescu ÅŸi viceguvernatorul Popa - ÅŸi nu au constituit mesajul principal transmis cu acele ocazii. Mai mult, BNR n-a postat nicio avertizare pe site, aÅŸa cum a procedat Banca Centrală a Serbiei, care în iunie 2007 a publicat pe site-ul propriu un comunicat de presă în care anunÅ£a existenÅ£a unei avertizări speciale a FMI legate de francul elveÅ£ian. Penalizarea suplimentară aplicată acum creditelor în franci elveÅ£ieni nu mai ajută consumatorii, pentru că băncile au exclus practic acest tip de credit din ofertele lor actuale. ClienÅ£ii, împinÅŸi în braÅ£ele cămătarilor Criza economică ÅŸi-a pus extrem de serios amprenta asupra veniturilor românilor. O bună parte dintre ei câÅŸtigă astăzi mult mai puÅ£in decât înainte de criză. Åži asta în condiÅ£iile în care au de suportat preÅ£uri mari ale traiului zilnic - alimente ÅŸi utilităţi mai scumpe, rate la credite uneori mai mari ÅŸi mai greu de rambursat. Cei mai slabi de înger au cedat ÅŸi au recurs la gesturi disperate. CeilalÅ£i se străduiesc să găsească soluÅ£ii pentru a rezista până când vor veni vremuri mai bune. În lipsa posibilităţii de a se finanÅ£a de la bănci sau alte societăţi financiare nebancare la costuri cât de cât acceptabile, oamenii sunt împinÅŸi să apeleze la împrumuturi foarte scumpe acordate de casele de amanet sau, mai rău, de cămătari. În alte ţări, ratele de dobândă la care se acordă împrumuturi sunt plafonate prin legi sau reglementări, astfel încât creditele foarte scumpe sunt interzise. La noi, deÅŸi BNR supraveghează activitatea instituÅ£iilor financiare nebancare, în care sunt incluse ÅŸi casele de amanet, nimeni de la banca centrală nu s-a gândit să promoveze o iniÅ£iativă care să reglementeze nivelul maxim al dobânzilor. Asta în timp ce, pe piaÅ£a locală, sunt destule case de amanet care practică dobânzi care trec de 250% pe an. BNR s-ar putea ocupa de probleme mai presante În loc să se ocupe de reglementarea stopării creditelor către populaÅ£ie, într-un moment în care acestea oricum nu cunosc un avânt spectaculos, Banca NaÅ£ională ar face mai bine să se ocupe de chestiuni cu adevărat presante în acest moment. Printre ele, la loc de cinste, se află problema hemoragiei de venituri suferite de băncile comerciale în urma externalizării pe preÅ£uri de nimic a portofoliilor de credite neperformante. Beneficiarii acestor "cadouri" (portofolii întregi cedate la 2-8% din valoare, care sunt valorificate la niveluri care ating 30-40% sau chiar mai mult) sunt aÅŸa-ziÅŸii "recuperatori de creanÅ£e". AÅŸa cum semnalează ÅŸi reprezentanÅ£ii consumatorilor, "recuperatorii de creanÅ£e" reprezintă niÅŸte SRL-uri care îÅŸi desfăşoară activitatea fără niciun fel de reglementări, nu există nicio obligaÅ£ie de autorizare nici a firmei, nici pentru personalul angajat, consumatorii fiind supuÅŸi unor grave ÅŸi repetate abuzuri din partea celor care îi contactează în special telefonic atât pe ei, cât ÅŸi rudele, vecinii de bloc, colegii de serviciu etc. Pierderile suferite de bănci sunt, în acest context, duble. Pe de o parte pierd venituri pe care le-ar putea obÅ£ine - e adevărat, cu ceva cheltuieli în plus -, iar pe de altă pierd mult ÅŸi la capitolul imagine, întrucât aÅŸa-ziÅŸii recuperatori obiÅŸnuiesc să se recomande ca sunând în numele băncii X sau Y, ÅŸi nu în numele SRL-ului pentru care lucrează. În acest context, n-ar fi deloc rău ca BNR să preia iniÅ£iativa reglementării cesiunii de creanÅ£e către asemenea vehicule ÅŸi să contribuie activ la reglementarea cadrului în care acestea îÅŸi desfăşoară activitatea. Articol oferit de conso.ro, consilierul tău financiar pentru credite imobiliare, credite nevoi personale, depozite ÅŸi alte produse financiare.

Actualitate Companii - De ce tinem cardul departe de calculator?

Finante Banci - Raiffeisen Bank a luat 150 mil. euro pentru sustinerea creditarii

Noi arestari in scandalul cu politisti de la Medgidia

VIDEO. Ceasul care "cântă" ca Benone Sinulescu declanşează un scandal "cât Siriul de mare"

VIDEO. Ceasul care "cântă" ca Benone Sinulescu declanşează un scandal "cât Siriul de mare" Artistul Benone Sinulescu şi autorităţile din Buzău sunt în conflict după ce cântăreţul a cerut o taxă pentru folosirea melodiei "Cât e Siriul de mare", care se aude la ceasul din Primăria oraşului, autorităţile spunând, la rândul lor, că nu îl înţeleg pe artist, care "e supărat pe tot Buzăul", potrivit Mediafax. Potrivit viceprimarului oraşului Buzău, Fănică Bârlă, în urmă cu câteva zile, în urma unei reclamaţii, Uniunea Compozitorilor din România a trimis o adresă prin care municipalităţii buzoiene i se cere să achite o taxă lunară de 500 de lei pentru melodia "Cât e Siriul de Mare", care se aude, la oră fixă, la ceasul din Primăria oraşului Buzău, acesta fiind cântecul care l-a consacrat pe Benone Sinulescu, originar din Buzău. X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : 'rectangle_articol', 'size' : '0x0' }; Viceprimarului Buzăului a declarat, vineri, pentru agenţia citată că va analiza situaţia şi că în funcţie de rezultate va decide dacă primăria va achita această taxă sau va renunţa la cântecul care se aude în centrul oraşului de câţiva ani atunci când este oră fixă. "Am întrebat la Uniunea Compozitorilor ce este cu această adresă, ne-au spus că este vorba despre o sesizare, de o reclamaţie şi de aceea ei s-au sesizat. Trebuie să luăm o decizie, să vedem dacă domnul Sinulescu are drept de exclusivitate pe această melodie instrumentală care se aude la ceasul din primărie, să vedem dacă dumnealui este compozitorul. Nu e un scandal, dar moral ne-am pus problema, pentru că noi l-am onorat, se aude cântecul dumnealui în centrul Buzăului. În plus, l-am făcut cetăţean de onoare. El e supărat pe tot Buzăul şi nu îl înţelegem. Spune să ne înţelegem. Noi nu ne înţelegem, sunt o instituţie a statului, trebuie să respectăm legea. Spune că nu mergem la spectacolele sale, însă noi am fost an de an. E adevărat că nu ne-am înghesuit pe scenă să-i pupăm mâna", a afirmat viceprimarul Fănică Bârlă. Întrebat dacă se ia în calcul ca Primăria Buzău să-i retragă titlul de cetăţean de onoare lui Benone Sinulescu, viceprimarul oraşului a spus că nu se va ajunge până aici. "Nu se pune problema să i se retragă titlul de cetăţean de onoare. Il lăsăm cu toată inima sau cu inima îndoită. Noi ne respectăm cetăţenii de onoare şi înţelegem că de la o vârstă unii oameni sunt mai sceptici", a adăugat viceprimarul. Artistul Benone Sinulescu a negat că el ar fi depus plângere la Uniunea Compozitorilor pentru perceperea unei taxe pentru melodia "Cât e Siriul de Mare", spunând însă că dacă primăria va da aceşti bani el îi va dona unei şcoli de nevăzători. "Nu eu am făcut sesizarea. Nu sunt avid după bani. Dacă se vor câştiga voi cere să fie donaţi la Şcoala de Nevăzători din Buzău, pentru că m-au impresionat oamenii de acolo. Ei (reprezentanţii Primăriei -n.r.) spun că m-au făcut cetăţean de onoare şi că nu plătesc taxe şi impozite, dar eu nu am casă în Buzău şi nici la Siriu, acolo unde am casă, nu sunt scutit de taxe şi impozite. M-au făcut cetăţean de onoare la un bâlci, la Drăgaică, ca să scape de hârtia aia şi la presiunea publicului", a declarat Benone Sinulescu. Artistul şi-a manifestat, totodată, nemulţumirea că edilii locali buzoieni nu participă la manifestările la care el este invitat şi la sărbătoarea de la Siriu: "Festivalul «Cât e Siriul de Mare» este unul care se respectă, care respectă afişul, nu se cântă porcărele. La acest spectacol unul nu a venit anul acesta, dar la Cislău, unde s-au bătut maneliştii anul acesta, toţi s-au dus. Ei spun că mi-au făcut cinste că este câtecul meu la primărie, însă ar fi trebuit să mă întrebe şi pe mine dacă îmi conviune orchestraţia. E cântecul pe care eu îl cânt de 55 de ani. Nu că nu aş fi fost de acord, dar să mă fi întrebat şi pe mine". Artistul a adăugat că el iubeşte Buzăul, locul său natal, chiar dacă în acest moment are o neînţelegere cu autorităţile, care nu l-ar respecta îndeajuns. "Oriune mă duc în lumea asta, lumea asociază Buzăul cu Benone Sinulescu. Eu iubesc Buzăul, indiferent de ce spun şefii. Ei azi sunt, mâine nu mai sunt, cântecele mele vor rămâne însă. De ei nu ştie mai nimeni, pe mine mă iubeşte o lume întreagă", a mai spus cântăreţul. X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : '624x30_text', 'size' : '0x0' }; X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : '600x152_up', 'size' : '0x0' };

BNR a dat startul revoluţiei creditării în România. Ce condiţii noi vor pune băncile clienţilor şi cât de greu se vor acorda împrumuturi în valută

BNR a dat startul revoluţiei creditării în România. Ce condiţii noi vor pune băncile clienţilor şi cât de greu se vor acorda împrumuturi în valută Creditele de consum vor avea o scadenţă de cel mult cinci ani, iar clienţii trebuie să aducă garanţii de 133% din valoarea împrumutată, în timp ce la finanţările imobiliare în euro avansul va fi de cel puţin 30%, potrivit unui proiect de regulament BNR, aplicabil şi sucursalelor băncilor străine, scrie Mediafax. Banca centrală are în vedere limitarea maturităţilor la creditele de consum la cel mult cinci ani, faţă de 20 de ani perioada maximă practicată în prezent pe piaţa bancară pentru creditele de nevoi personale cu ipotecă. X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : 'rectangle_articol', 'size' : '0x0' }; BNR doreşte să delimiteze clar aria de definire a crediteolor imobiliare, care va cuprinde finanţările pentru care se constituie garanţie imobiliară şi sunt destinate exclusiv cumpărării unui imobil (casă/teren), construirii unui imobil, sau amenajării/extinderii unei locuinţe. Acelaşi regim se aplică şi creditelor de refinanţare a împrumuturilor imobiliare. Creditele de consum cu ipotecă vor fi tratate la fel ca orice alt credit de consum. Cele mai multe prevederi ale proiectului de regulament, publicat marţi pe site-ul BNR, au fost prezentate de Mediafax încă din luna iunie. La câteva ore după publicarea ştirii, purtătorul de cuvânt al BNR, Mugur Şteţ, a declarat că acest proiect nu există. "Când BNR are un proiect de regulament, pentru că trăim într-o ţară democratică, acesta este supus dezbaterii publice. Nu există un astfel de proiect", a susţinut atunci oficialul BNR. Citeşte şi: BANCA NAŢIONALĂ pregăteşte în secret revoluţia CREDITELOR. Avans de până la 40% pentru creditele imobiliare, cele de nevoi personale se vor da pentru cel mult 5 ani În cazul creditelor de consum pentru cumpărarea de bunuri, clientul trebuie să dispună de o garanţie reală (în general ipotecară) sau personală (de exemplu poliţă de asigurare) de 133% din suma împrumutată. De asemenea, în cazul creditelor de consum cu alte destinaţii, debitorul persoană fizică va prezenta o garanţie reală sau personală de 133% din valoarea împrumutului. Fac excepţie de la aceste prevederi creditele pentru tratamente medicale, pentru deces şi pentru studii. Pentru creditele imobiliare, debitorul va deţine un avans de cel puţin 15% din valoarea imobilului la finanţările în lei, de 30% pentru creditele în euro şi de 40% în cazul finanţărilor în alte devize străine. Băncile vor fi obligate, ca şi până în prezent, să elaboreze scenarii de risc astfel încât gradul de îndatorare să nu depăşească pe întreaga perioadă până la scadenţă nivelul maxim stabilit de normele proprii de finanţare. Pentru fundamentarea nivelului îndatorării la creditele de consum, băncile vor face simulări pornind pe baza unor indici valorici stabiliţi de către regulament. Astfel, nivelurile maxime admise pentru gradul total de îndatorare sunt stabilite inclusiv prin luarea în considerare a riscului valutar, riscului de rată a dobânzii, şi a riscului de diminuare a veniturilor disponibile pe perioada de derulare a creditului. La fundamentarea nivelurilor maxime admise pentru gradul total de îndatorare se vor utiliza următoarele valori: pentru şocul pe curs de schimb - 35,5% la euro, 52,6% la franc elveţian şi 40,9% la dolar; pentru şocul pe rata dobânzii - 0,6% pentru toate monedele; pentru şocul pe venit - 6%. În cazul celorlalte valute se utilizează valoarea aferentă francului elveţian. Isărescu a anunţat încă din aprilie măsuri speciale de descurajare a creditelor în valută La începutul lunii aprilie, guvernatorul BNR Mugur Isărescu a anunţat, într-un interviu acordat Mediafax, că banca centrală pregăteşte măsuri speciale, cel mai probabil prudenţiale, de descurajare a creditării în valută pentru persoanele cu venituri în lei, în linie cu tendinţa de reglementare existentă la nivel european. De altfel, în perioada de explozie a creditului în valută din 2005 - 2008, BNR a avut mai multe reglementări prin care a încercat temperarea finanţărilor în devize străine. La finele lunii iulie, creditele în valută acordate de bănci însumau echivalentul a 137,7 miliarde de lei, cu 72% mai mult decât soldul împrumuturilor în lei, care se cifra la 80,1 miliarde de lei. Restanţele de cel puţin o zi la creditele în valută totalizau 10,8 miliarde de lei şi reprezenta 7,85% din totalul împrumuturilor acordate în monedă străină. Cu toate acestea, restanţele la creditele în valută sunt aproape similare cu nivelul restanţelor la finanţările în lei, care se ridicau la 8,9 miliarde de lei după primele şapte luni. Împrumuturile în valută acordate populaţiei totalizează 67,7 miliarde de lei, din care 37,5 miliarde lei reprezintă credite pentru consum şi 28,9 miliarde lei credite imobiliare. Structura finanţărilor în lei acordate populaţiei este dominată de creditele de consum, care însumează 26,2 miliarde de lei, dintr-un total de 35,4 miliarde lei. Ovidiu Tempea, tovidiu@mediafax.ro VREI SĂ IEI UN CREDIT? AI UNUL DEJA ÎN DERULARE? EŞTI (NE)MULŢUMIT DE RELAŢIA CU BANCA? COMENTEAZĂ ACEST SUBIECT PE PAGINA FACEBOOK GÂNDUL X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : '624x30_text', 'size' : '0x0' }; X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : '600x152_up', 'size' : '0x0' };

Francul elveţian, depreciere istorică faţă de euro. Cum a scăzut datoria totală a românilor cu credite în franci cu peste 233 de milioane de euro într-o singură zi

Francul elveţian, depreciere istorică faţă de euro. Cum a scăzut datoria totală a românilor cu credite în franci cu peste 233 de milioane de euro într-o singură zi Românii care au credite în franci elveţieni au primit un ajutor nesperat din partea Elveţiei. Moneda elveţiană a scăzut cu 7,3% faţă de leu, ajungând la un curs oficial, anunţat de BNR, de 3,5344 lei/franc, în urma anunţului băncii centrale a Elveţiei de a fixa cursul de schimb la minimum 1,2 franci pentru un euro. Aprecierea monedei unice europene faţă de francul elveţian a însemnat, în acelaşi timp, deprecierea monedei elveţiene faţă de cea locală. X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : 'rectangle_articol', 'size' : '0x0' }; Depreciere istorică Pe pieţele internaţionale, francul elveţian a pierdut aproape 10% faţă de euro, fiind cea mai mare depreciere zilnică din istorie, respectiv de când se calculează paritatea euro-franc. "Este o veste bună pentru români. Nu le rămâne decât să spere că lucrurile se vor stabiliza", a declarat pentru gândul Radu Crăciun, director de investiţii Eureko Pensii. "Impactul a fost foarte puternic. La câteva minute de la anunţ, francul a căzut cu aproximativ 8%. Acţiunile firmelor elveţiene au crescut şi ele", a adăugat el. Decizia băncii centrale elveţiene este prima de acest fel din ultimii 30 de ani şi a venit pe fondul aprecierii fără precedent a francului elveţian. O monedă naţională foarte puternică într-o perioadă de criză, mai ales într-un stat a cărui economie se bazează în proporţie de 50% pe exporturi, face ca toate bunurile şi serviciile să se scumpească pentru partenerii comerciali externi. "Este o ţară mică, iar succesul multor companii depinde de exporturi. Prin aprecierea francului, exporturile elveţiene devin mai puţin competitive", explică directorul de investiţii Eureko Pensii. Intervenţia băncii centrale elveţiene, deşi dură, este justificată deoarece aprecierea francului reprezenta atât o problemă pentru mediul de afaceri cât şi pentru întregul cadru economic, fiind posibil ca economia locală să intre într-un proces de deflaţie, respectiv de ieftinire continuă a bunurilor şi serviciilor produse, crede Crăciun. "Împreună, cele două ar fi un cocteil molotov pentru economia Elveţiei", explică el. Cum s-au evaporat 233 de milioane de euro din datoria românilor cu credite în franci elveţieni Potrivit celor mai recente estimări, datoria totală a românilor cu credite în franci elveţieni către bănci este de 3,2 miliarde de euro. Astfel, deprecierea monedei elveţiene de la o zi la alta, respectiv de luni pe marţi, a însemnat scăderea cu 233 de milioane de euro a sumei totale a creditelor în franci elveţieni, conform calculelor gândul, făcute în funcţie de cursul anunţat marţi, la prânz, de Banca Naţională a României. X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : '624x30_text', 'size' : '0x0' }; X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : '600x152_up', 'size' : '0x0' };

Cum va influenţa noul Cod Civil contractele de credit începând de la 1 octombrie. Avocaţii atrag atenţia asupra unor posibile "capcane"

Cum va influenţa noul Cod Civil contractele de credit începând de la 1 octombrie. Avocaţii atrag atenţia asupra unor posibile "capcane" Românii care au credite ar putea fi chemaţi de bănci să semneze acte adiţionale, după 1 octombrie, dată de la care vor intra în vigoare prevederile noului Cod Civil, potrivit reprezentanţilor instituţiilor de credit. X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : 'rectangle_articol', 'size' : '0x0' }; "Luăm în calcul posibilitatea ca persoanele care au contracte de credit să semneze acte adiţionale. Ar putea fi un nou capitol la vechiul contract sau se vor modifica anumite clauze contractuale. Prevederile ope legis (prin puterea legii) se vor aplica fără modificarea contractelor în derulare", a explicat pentru gândul Mirela Iovu, vicepreşedinte CEC Bank. Prin noul Cod Civil, clienţii urmează să beneficieze de drepturi suplimentare, iar băncile vor dispune de instrumente noi pentru flexibilizarea creditării, sunt de părere reprezentanţii casei de avocatură Reff & Asociaţii. În plus, noul Cod Civil va influenţa considerabil relaţia dintre bănci şi împrumutaţi. Drepturi suplimentare pentru clienţi Clienţii vor trebui să se prezinte la bancă pentru a accepta în scris anumite clauze, printre care limitarea răspunderii, dreptul de a denunţa unilateral contractul, de a suspenda executarea obligaţiilor sau reînnoirea tacită a contractului. Clauza de limitare a răspunderii este acea clauză contractuală prin care părţile stabilesc o limită maximă a despăgubirilor la plata cărora poate fi obligat clientul băncii pentru neexecutarea prestaţiilor la care s-a îndatorat. În ceea ce priveşte denunţarea unilaterală a contractului, noul Cod Civil stabileşte că, în lipsa unei clauze contrare, banca nu poate să denunţe contractul înainte de împlinirea termenului decât pentru motive temeinice, dacă acestea privesc persoana împrumutată. În caz de denunţare unilaterală, clientul nu mai are drept să utilizeze creditul, iar banca trebuie să acorde un termen de cel puţin 15 zile pentru restituirea sumelor utilizate. Dacă este vorba de un credit pe durată nedeterminată, fiecare dintre părţi poate să denunţe contractul, cu respectarea unui termen de preaviz de 15 zile. Care sunt excepţiile "În cazul în care va fi necesară modificarea contractelor de facilitate de credit în vigoare la data de 1 octombrie 2011 după această dată, modificările vor trebui să respecte noul Cod Civil. Prevederile unui contract de facilitate de credit existent care nu vor face obiectul modificării vor continua să fie reglementate de normele anterioare (articolul 102 din Legea nr. 71/2011)", explică reprezentanţii casei de avocatură Reff & Asociaţii. Ei spun că există, de asemenea, o excepţie în cazul contractelor de credit încheiate pentru durată nedeterminată. "Cu privire la astfel de contracte (chiar în cazul celor încheiate înainte de intrarea în vigoare a Noului Cod Civil), Legea nr. 71/2011 prevede că efectele lor vor fi reglementate de legea în vigoare la data producerii acestor efecte (articolul 145 din Legea nr. 71/2011). Din punctul nostru de vedere, aceasta este o excepţie cu aplicabilitate limitată, deoarece nu avem cunoştinţă de existenţa unor contracte de facilitate de credit încheiate pe durată nedeterminată", explică avocaţii. Atenţie la posibilele interpretări! Avocaţii atrag atenţia asupra unor posibile interpretări ce pot fi date noului Cod Civil. Ei avertizează că, din aceste motive, fondurile acordate în baza unui contract de credit pentru un anumit scop ar putea fi utilizate de clientul băncii în alt scop. "Potrivit prevederilor art. 2184 din Noul Cod Civil, titularul contului curent poate să dispună în orice moment de soldul creditor al contului, cu respectarea termenului de preaviz, dacă acesta a fost convenit de părţi. Astfel cum este redactată, clauza poate fi interpretată drept o reglementare imperativă a dreptului titularului de cont de a dispune de banii aflaţi în cont, prevedere de la care nu s-ar putea deroga contractual. Într-o astfel de situaţie, fondurile acordate în baza unui contract de credit pentru un anumit scop, ar putea fi utilizate de titularul contului în mod discreţionar", a explicat pentru gândul Irina Albuşel, Senior Associate Reff & Asociaţii. Albuşel este de părere că o asemenea interpretare restrictivă "ar fi împotriva realităţilor economice" şi ar complica inutil raportul banca - împrumutat. X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : '624x30_text', 'size' : '0x0' }; X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : '600x152_up', 'size' : '0x0' };

Scandal la Deva: cine-i victima, cine-i agresorul?

Scandal la un grup scolar din Hunedoara: aproape toţi elevii au fost dati afara de la Bac

Finante Banci - OTP vrea sa finanteze IMM-urile prin "Cardul Kogalniceanu"

Actualitate - Fondul de Garantare a inceput platile catre creditorii Delta Addendum Asigurari Generale

Persoanele care au de încasat sume în temeiul contractelor de asigurare încheiate cu S.C. Delta Addendum Asigurări Generale S.A. - societate de asigurare în faliment - se pot adresa Fondului de Garantare, a anunÅ£at ieri Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (CSA), precizând că Fondul poate afectua aceste plăţi în urma deciziei instanÅ£ei din data de 15 august de deschidere a procedurii insolvenÅ£ei la societatea menÅ£ionată.Conform prevederilor Legii nr.503/2004 privind redresarea financiară ÅŸi falimentul societăţilor de asigurare, Departamentul Fond de Garantare din cadrul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor a făcut demersuri pentru a prelua dosarele de daună deschise la societate, precum ÅŸi evidenÅ£ele tehnico-operative ÅŸi contabile aferente acestor dosare.Fondul de Garantare a preluat până în prezent un număr de 565 de dosare de daună. Acestea au fost preluate în două tranÅŸe, de la lichidatorul desemnat de societate în procedura de lichidare voluntară ÅŸi, respectiv, de la lichidatorul judiciar desemnat de instanţă, iar valoarea lor totală este de 1.417.183,14 lei.În urma analizei datelor preluate, precum ÅŸi a cererilor de plată deja primite, în data de 24.08.2011 Fondul de Garantare a publicat lista potenÅ£ialilor creditori de asigurări în ziarul România Liberă ÅŸi pe site-ul propriu, www.csa-fga.ro.La începutul săptămânii curente, Fondul de Garantare a început să efectueze plăţi în temeiul cererilor de plată primite, fiind achitată până acum o sumă totală de 61.631 lei, aferentă unui număr de 31 dosare de daună. În perioada următoare, Fondul va continua efectuarea plăţilor pe măsura primirii cererilor de plată ÅŸi a analizării lor.CSA precizează că, potrivit procedurii reglementate de legislaÅ£ia specifică asigurărilor, toate persoanele care pretind un drept de creanţă împotriva societăţii Delta Addendum Asigurări Generale S.A. trebuie să se adreseze Fondului de Garantare cu o cerere de plată, însoÅ£ită de documentele justificative ale creanÅ£ei în vederea plăţii despăgubirii. Cererea se formulează în termen de 60 de zile de la data publicării listelor.Totodată, CSA reaminteÅŸte că, prin Decizia nr.24/14.01.2011, publicată în Monitorul Oficial nr. 81/31.01.2011, a hotărât retragerea autorizaÅ£iei de funcÅ£ionare a societăţii de asigurare aflată în lichidare voluntară S.C. Delta Addendum Asigurări Generale S.A., precum ÅŸi declanÅŸarea procedurii de faliment la aceasta. "La data efectuării controlului care a condus la luarea acestei decizii, societatea menÅ£ionată avea un număr de circa 800 de dosare de daună nelichidate. Fondul de Garantare continuă demersurile pentru preluarea dosarelor care nu au fost încă predate de lichidatorul judiciar desemnat de instanţă", completează CSA.