Preotul care a declanşat SCANDALUL ABUZURILOR SEXUALE în Germania: "Am păstrat prea mult timp tăcerea. M-au bântuit imaginile adolescenţilor bătuţi cu bice şi centuri"

Preotul care a declanşat SCANDALUL ABUZURILOR SEXUALE în Germania: "Am păstrat prea mult timp tăcerea. M-au bântuit imaginile adolescenţilor bătuţi cu bice şi centuri" Preotul iezuit Klaus Mertes, directorul Colegiului Canisius din Berlin, care a produs un adevărat cutremur când a dezvăluit abuzurile sexuale din şcoală, vorbeşte, la un an şi jumătate de la eveniment, despre motivele care l-au obligat să păstreze tăcerea şi răspunsul Bisericii la acest scandal, într-un interviu acordat publicaţiei Der Spiegel. În ianuarie 2010, Klaus Mertes a dezvăluit prin mass-media abuzurile sexuale comise în prestigioasa şcoală. Era pentru a doua oară când afla de astfel de cazuri şi s-a temut că ar putea exista şi mai multe. La acea dată, douăzeci de foşti elevi mărturisiseră abuzurile preoţilor catolici. X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : 'rectangle_articol', 'size' : '0x0' }; Şi acum, preotul regretă că nu a reacţionat mai repede şi spune că, pe viitor, va fi mai ofensiv dacă vor mai exista zvonuri în legătură cu acest subiect. "Ştiu exact ce vrei. Vrei să-i biciuieşti pe fraţii tăi" "Existau zvonuri (cu ani în urmă -n.r.). Ori de câte ori întrebam foşti elevi sau oficiali, mă loveam de tăcere sau atitudini agresive. Am vorbit despre zvonurile pe care le auzisem despre un preot care era în subordinea mea, în 1996. Apoi, un alt preot, care acum e mort, a ţipat la mine cum nu mai ţipase nimeni, niciodată: 'Ştiu exact ce vrei. Vrei să-i biciuieşti pe fraţii tăi'", povesteşte preotul în interviul acordat Spiegel. Klaus Mertes este de părere că membrii bisericii au minimalizat violenţa sexuală şi au tăcut prea mult timp. "Am aflat abia în 2010 că agresorii îşi plănuiau abuzurile sistematic. Tăcerea din grup şi din şcoală funcţionează ca o spirală: există tăcerea despre abuz şi tăcerea despre tăcere. Asta conduce la o structură asemănătoare unei secte în relaţia dintre călăi şi victime, simptom pe care l-am neglijat şi l-am minimizat în spaţiul public". Preotul explică tăcerea prin faptul că tinerilor le era frică să nu piardă relaţia apropiată pe care o aveau cu agresorii şi sentimentul de solidaritate cu grupul. "Există un soi de ambivalenţă nebunească la fiecare caz de abuz. Este o dorinţă copleşitoare de a nu fi evitat şi este, în acelaşi timp, sentimentul de a fi ceva special, ca rezultat al faptului că eşti parte din grup", spune Mertes. Klaus Mertes, directorul Colegiului Canisius din Berlin "Nu am dormit nopţi la rând. M-au bântuit imaginile adolescenţilor bătuţi cu bice şi centuri" "În 2006, când am primit primul document care descria, pentru prima oară, abuzul comis de alt preot, am fost şocat. Nu am dormit nopţi la rând şi eram permanent bântuit de imagini care îmi apăreau şi în vise: imagini cu adolescenţi care erau forţaţi să se dezbrace şi erau bătuţi timp de două ore cu bătătoare de covoare, bice şi centuri", îşi aminteşte preotul. Întrebat de ce nu a acţionat atunci, preotul spune că, deşi a anunţat poliţia, a decis să nu facă public cazul pentru că a crezut că este o situaţie particulară, izolată. De-a lungul anilor, Biserica Catolică nu a dat impresia că ar vrea să lămurească situaţia cazurilor de abuz. Mertes spune că a decis să vorbească după ce a ascultat poveştile a trei victime, în 2010. Abuzuri sub binecuvântări "Unul dintre cele mai emoţionante momente s-a întâmplat câteva luni mai târziu, când m-am întâlnit cu foşti elevi. Erau aproximativ 40 de adulţi, unii dintre ei însoţiţi de soţiile sau partenerele lor, care stăteau în faţa mea şi îmi povesteau ce li s-a întâmplat. A fost incredibil de dureros să-i ascult. Aveau un nod în gât şi ochii mi s-au umplut de lacrimi. Într-un caz, agresorul a legat abuzul său de o binecuvântare: 'Tu eşti copilul iubit al lui Dumnezeu'". În aprilie 2010, cardinalul italian Angelo Sodano a calificat evenimentele din Germania drept "bârfe mărunte de moment". "Este de necrezut. Am fost uimit că cineva a putut să spună aşa ceva şi îmi este ruşine şi astăzi de acele cuvinte", spune Mertes, care nu i-a dat o replică şi s-a mulţumit cu riposta publică a cardinalului Christoph Schönborn. Victime recompensate cu 5.000 de euro S-a hotărât ca victimelor abuzurilor sexuale să li se dea 5.000 de euro drept compensaţie pentru suferinţele îndurate. Din 200 de victime, 54 au depus cerere pentru a primi această sumă de bani, iar 30 au primit-o deja. Klaus Mertes este de părere că Biserica nu discută problema sexualităţii pentru că se teme că nu poate controla dezbaterea. "În cele din urmă, este vorba despre teama de a pierde puterea. Noi punem întrebări. Răspunsul este o tăcere mormântală". "Nu sunt un trădător. Am atras atenţia asupra a ceea ce am învăţat ca urmare a cazurilor de abuz. Trebuie să ne uităm la noi, ca Biserică, diferit. Trebuie să ne dăm seama la ce conduce această tăcere. Asta e întrebarea centrală a victimelor", spune preotul. X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : '624x30_text', 'size' : '0x0' }; X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : '600x152_up', 'size' : '0x0' };

SCANDALUL PREOŢILOR PEDOFILI: germanii părăsesc masiv Biserica Catolică

SCANDALUL PREOŢILOR PEDOFILI: germanii părăsesc masiv Biserica Catolică Peste 180.000 de germani au părăsit oficial Biserica Catolică anul trecut, an marcat de numeroase scandaluri legate de violenţele sexuale comise de preoţi asupra copiilor, indică raportul anual al conferinţei episcopale germane, făcut public vineri şi citat de AFP. În plus, pentru prima oară numărul retragerilor depăşeşte numărul celor nou botezaţi, care a fost de 170.000 în 2010. Astfel, 181.193 de germani au făcut demersurile necesare pentru a nu mai plăti impozite religioase Bisericii Catolice în 2010, aceasta fiind a doua cifră printre cele mai ridicate de când există ea şi aproape cu jumătate mai mult decât în 2009. În Germania, comunităţile protestantă, catolică şi evreiească sunt finanţate printr-un impozit religios strâns de stat de la cei înscrişi drept credincioşi la fisc şi redistribuit în consecinţă. Această prelevare reprezintă - potrivit landurilor - 8-9 % din impozitul pe venit. X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : 'rectangle_articol', 'size' : '0x0' }; Cu toate acestea catolicismul rămâne prima religie în Germania, cu 24.650.000 de credincioşi, având un mic avans faţă de protestanţi 24.200.000 de membri X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : '624x30_text', 'size' : '0x0' }; X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : '600x152_up', 'size' : '0x0' };

EL ESTE BOGDAN ÅžI MOARE DE INIMÄ‚ REA. Motivul scandalos pentru care un nou departament de cardiochirurgie zace nefolosit

EL ESTE BOGDAN ŞI MOARE DE INIMĂ REA. Motivul scandalos pentru care un nou departament de cardiochirurgie zace nefolosit O sută de copii cu malformaţii cardiace aşteaptă să fie operaţi anul acesta în nou-înfiinţata secţie de cardiochirurgie de la Spitalul Marie Curie din Bucureşti. Deşi este gata de patru luni, ea rămâne închisă dintr-un motiv cinic: managerul spitalului nu consideră "prioritate" deschiderea departamentului în care mii de copii cu inima bolnavă ar putea fi salvaţi. "Secţia nu reprezintă o urgenţă, ci supravieţuirea spitalului", a declarat pentru gândul Cătălin Gabriel Smărăndache, şeful unităţii. Detalii despre campania Gândul şi bursele de 1000 de euro X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : 'rectangle_articol', 'size' : '0x0' }; ROMÂNIA, GÂNDEŞTE-TE! Vino la preselecţia pentru limba şi literatura română ROMÂNIA, GÂNDEŞTE-TE! Prima zi de preselecţie s-a încheiat Balanţa unui medic - viaţa sau demisiile Trei milioane şi jumătate de euro au fost investite în înfiinţarea primei secţii de cardiochirurgie pediatrică din Bucureşti, la Marie Curie. Întinsă pe 700 de metri pătraţi şi dotată cu aparatură extrem de performantă, clinica ar putea funcţiona de mâine dacă s-ar depăşi probleme birocratice, precum angajarea personalului şi definitivarea structurii secţiei. Managerul Smărăndache dă vina pe minister, în timp ce oficialii de la Sănătate răspund cu date clare - "schema de personal a viitoarei secţii, constând în 22 de medici şi asistente, e aprobată de ministrul Sănătăţii, Cseke Atilla, din 11 martie 2011, iar structura departamentului e şi ea gata din 26 iulie". "Nu e în competenţele ministerului să facă structuri", a declarat pentru gândul Oana Grigore, şeful Biroului de presă al instituţiei. Mai mult, spune aceasta, "secţia de cardiochirurgie are identitatea juridică a unităţii medicale căreia îi aparţine, respectiv cea a Spitalului Marie Curie. Se puteau scoate posturile la concurs de a doua zi de când ministrul a semnat hârtia. Iar asta a fost pe 11 martie", mai spune aceasta. La rândul său, managerul Smărăndache, medic chirurg de profesie, declară că aşteaptă de la minister noua structură şi că, ulterior, va organiza şi concurs de ocupare a posturilor. "Încă aştept de la minister noua structură. Eu le-am trimis hârtiile la sfârşitul lui iunie. Mi le-au cerut imperativ şi încă aştept. Secţia nu reprezintă o urgenţă, ci supravieţuirea spitalului", spune acesta. Şi Smărăndache explică ce înseamnă urgenţa - faptul că rămâne fără oameni şi că, "săptămânal, două asistente mă anunţă că îşi dau demisia". "Pleacă în străinătate, ori în sistemul privat, pe un salariu dublu", spune şeful de la Marie Curie, afirmând că are un deficit de 108 asistente în spital. Bogdan, 8 luni, bolnav de inimă În tot acest timp, Bogdan, o minune de copil cu ochi albaştri, aşteaptă să trăiască. Are 8 luni, e din Murfatlar şi până acum a văzut toată ţara - a fost la Bucureşti, la Fundeni, a fost şi la Târgu Mureş. Diagnosticat în luna martie cu Tetralogia Fallot (n.r. o malformaţie congenitală cardiacă cianotică), Bogdan trebuie operat în următoarele patru luni. Altfel moare. "Se sufocă, se învineţeşte şi moare", explică înghiţindu-şi vorbele tatăl băiatului, Petre Sandu. "Aşa mi-au zis medicii. În străinătate operaţia asta de care are nevoie şi Bogdănel, se face de la patru luni. Medicul Săndică, din Germania, de la atât operează. La noi mi s-a spus că trebuie să aştept să facă 9 luni - pentru că n-am avea aparatură atât de performantă. Dar acum ştiu că există, chiar mai bună ca în Italia şi Germania. Ştiu de secţia făcută de Inima Copiilor la Marie Curie", spune pentru gândul bărbatul care-şi pune speranţele în Bucureşti. "L-aş putea opera şi la Târgu Mureş, dar doctorul Horaţiu Suciu mi-a zis că acolo au proritate copiii care mor mâine. Or, eu ce să fac?", se întreabă bărbatul enumerând variantele care-i rămân: " Să mă rog ca Bogdănel să facă o criză, să cadă lat ca eu să ajung la Mureş? Să iau locul altui copil care stă să moară?" "Pe strada mea s-a născut un preşedinte de ţară. Eu sunt din Murfatlar", povesteşte Sandu. "Cine ştie ce va fi Bogdănel, ori unul din cei o mie de copii care se nasc anual cu malformaţii cardiace în ţară. Poate va fi un inventator, poate va descoperi o formulă, de ce să nu aibă dreptul la viaţă?!", spune Petre Sandu. "Bogdan nu e singurul", crede bărbatul. "Mergeţi la Fundeni, acolo vin cinci copii pe zi cu inima bolnavă". Un departament de 3,5 milioane de euro De la începutul lui 2011, departamentul de la Marie Curie - aşteptat de miile de copii români care au nevoie de ajutor, dar şi de medicii din Târgu Mureş, Cluj ori de la Fundeni, care salvează inimi - desfăşurat pe o suprafaţă de 700 mp din spital este funcţional. Dotat cu o sală de cardiochirurgie, cu una pentru neurochirurgie şi cu două saloane de terapie intensivă, departamentul dispune de secţie de sterilizare şi de un laborator de cateterism echipat cu singurul angiograf cardiac biplan din ţară. Valoarea acestei secţii depăşeşte trei milioane şi jumătate de euro, dar, mărturiseşte pentru gândul Alex Popa de la Inima Copiilor, "valoarea lui adevărată se va calcula însă, în curând, în vieţi salvate". CITEŞTE CINE A DONAT BANI PENTRU SECŢIA DE CARDIO- CHIRURGIE DE LA MARIE CURIE Popa, cel care a iniţiat proiectul în aprilie 2009, nu face estimări. Vrea să vadă mai întâi primul copil operat aici, echipa departamentului completă, dar şi organizarea unor misiuni medicale umanitare. "Vor veni echipe complete de medici şi asistenţi din centre prestigioase din străinătate, care vor realiza intervenţii chirurgicale împreună cu medicii români", spune Alex Popa. De altfel, câteva dintre numele grele ale chirurgiei pediatrice din ţară şi de peste hotare şi-au dat acceptul să lucreze în viitoarea echipă de la Marie Curie. X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : '624x30_text', 'size' : '0x0' }; X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : '600x152_up', 'size' : '0x0' };

SCANDALUL PREOŢILOR PEDOFILI: germanii părăsesc masiv Biserica Catolică

SCANDALUL PREOŢILOR PEDOFILI: germanii părăsesc masiv Biserica Catolică Peste 180.000 de germani au părăsit oficial Biserica Catolică anul trecut, an marcat de numeroase scandaluri legate de violenţele sexuale comise de preoţi asupra copiilor, indică raportul anual al conferinţei episcopale germane, făcut public vineri şi citat de AFP. În plus, pentru prima oară numărul retragerilor depăşeşte numărul celor nou botezaţi, care a fost de 170.000 în 2010. Astfel, 181.193 de germani au făcut demersurile necesare pentru a nu mai plăti impozite religioase Bisericii Catolice în 2010, aceasta fiind a doua cifră printre cele mai ridicate de când există ea şi aproape cu jumătate mai mult decât în 2009. În Germania, comunităţile protestantă, catolică şi evreiească sunt finanţate printr-un impozit religios strâns de stat de la cei înscrişi drept credincioşi la fisc şi redistribuit în consecinţă. Această prelevare reprezintă - potrivit landurilor - 8-9 % din impozitul pe venit. X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : 'rectangle_articol', 'size' : '0x0' }; Cu toate acestea catolicismul rămâne prima religie în Germania, cu 24.650.000 de credincioşi, având un mic avans faţă de protestanţi 24.200.000 de membri X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : '624x30_text', 'size' : '0x0' }; X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : '600x152_up', 'size' : '0x0' };

EL ESTE BOGDAN ÅžI MOARE DE INIMÄ‚ REA. Motivul scandalos pentru care un nou departament de cardiochirurgie zace nefolosit

EL ESTE BOGDAN ŞI MOARE DE INIMĂ REA. Motivul scandalos pentru care un nou departament de cardiochirurgie zace nefolosit O sută de copii cu malformaţii cardiace aşteaptă să fie operaţi anul acesta în nou-înfiinţata secţie de cardiochirurgie de la Spitalul Marie Curie din Bucureşti. Deşi este gata de patru luni, ea rămâne închisă dintr-un motiv cinic: managerul spitalului nu consideră "prioritate" deschiderea departamentului în care mii de copii cu inima bolnavă ar putea fi salvaţi. "Secţia nu reprezintă o urgenţă, ci supravieţuirea spitalului", a declarat pentru gândul Cătălin Gabriel Smărăndache, şeful unităţii. Detalii despre campania Gândul şi bursele de 1000 de euro X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : 'rectangle_articol', 'size' : '0x0' }; ROMÂNIA, GÂNDEŞTE-TE! Vino la preselecţia pentru limba şi literatura română ROMÂNIA, GÂNDEŞTE-TE! Prima zi de preselecţie s-a încheiat Balanţa unui medic - viaţa sau demisiile Trei milioane şi jumătate de euro au fost investite în înfiinţarea primei secţii de cardiochirurgie pediatrică din Bucureşti, la Marie Curie. Întinsă pe 700 de metri pătraţi şi dotată cu aparatură extrem de performantă, clinica ar putea funcţiona de mâine dacă s-ar depăşi probleme birocratice, precum angajarea personalului şi definitivarea structurii secţiei. Managerul Smărăndache dă vina pe minister, în timp ce oficialii de la Sănătate răspund cu date clare - "schema de personal a viitoarei secţii, constând în 22 de medici şi asistente, e aprobată de ministrul Sănătăţii, Cseke Atilla, din 11 martie 2011, iar structura departamentului e şi ea gata din 26 iulie". "Nu e în competenţele ministerului să facă structuri", a declarat pentru gândul Oana Grigore, şeful Biroului de presă al instituţiei. Mai mult, spune aceasta, "secţia de cardiochirurgie are identitatea juridică a unităţii medicale căreia îi aparţine, respectiv cea a Spitalului Marie Curie. Se puteau scoate posturile la concurs de a doua zi de când ministrul a semnat hârtia. Iar asta a fost pe 11 martie", mai spune aceasta. La rândul său, managerul Smărăndache, medic chirurg de profesie, declară că aşteaptă de la minister noua structură şi că, ulterior, va organiza şi concurs de ocupare a posturilor. "Încă aştept de la minister noua structură. Eu le-am trimis hârtiile la sfârşitul lui iunie. Mi le-au cerut imperativ şi încă aştept. Secţia nu reprezintă o urgenţă, ci supravieţuirea spitalului", spune acesta. Şi Smărăndache explică ce înseamnă urgenţa - faptul că rămâne fără oameni şi că, "săptămânal, două asistente mă anunţă că îşi dau demisia". "Pleacă în străinătate, ori în sistemul privat, pe un salariu dublu", spune şeful de la Marie Curie, afirmând că are un deficit de 108 asistente în spital. Bogdan, 8 luni, bolnav de inimă În tot acest timp, Bogdan, o minune de copil cu ochi albaştri, aşteaptă să trăiască. Are 8 luni, e din Murfatlar şi până acum a văzut toată ţara - a fost la Bucureşti, la Fundeni, a fost şi la Târgu Mureş. Diagnosticat în luna martie cu Tetralogia Fallot (n.r. o malformaţie congenitală cardiacă cianotică), Bogdan trebuie operat în următoarele patru luni. Altfel moare. "Se sufocă, se învineţeşte şi moare", explică înghiţindu-şi vorbele tatăl băiatului, Petre Sandu. "Aşa mi-au zis medicii. În străinătate operaţia asta de care are nevoie şi Bogdănel, se face de la patru luni. Medicul Săndică, din Germania, de la atât operează. La noi mi s-a spus că trebuie să aştept să facă 9 luni - pentru că n-am avea aparatură atât de performantă. Dar acum ştiu că există, chiar mai bună ca în Italia şi Germania. Ştiu de secţia făcută de Inima Copiilor la Marie Curie", spune pentru gândul bărbatul care-şi pune speranţele în Bucureşti. "L-aş putea opera şi la Târgu Mureş, dar doctorul Horaţiu Suciu mi-a zis că acolo au proritate copiii care mor mâine. Or, eu ce să fac?", se întreabă bărbatul enumerând variantele care-i rămân: " Să mă rog ca Bogdănel să facă o criză, să cadă lat ca eu să ajung la Mureş? Să iau locul altui copil care stă să moară?" "Pe strada mea s-a născut un preşedinte de ţară. Eu sunt din Murfatlar", povesteşte Sandu. "Cine ştie ce va fi Bogdănel, ori unul din cei o mie de copii care se nasc anual cu malformaţii cardiace în ţară. Poate va fi un inventator, poate va descoperi o formulă, de ce să nu aibă dreptul la viaţă?!", spune Petre Sandu. "Bogdan nu e singurul", crede bărbatul. "Mergeţi la Fundeni, acolo vin cinci copii pe zi cu inima bolnavă". Un departament de 3,5 milioane de euro De la începutul lui 2011, departamentul de la Marie Curie - aşteptat de miile de copii români care au nevoie de ajutor, dar şi de medicii din Târgu Mureş, Cluj ori de la Fundeni, care salvează inimi - desfăşurat pe o suprafaţă de 700 mp din spital este funcţional. Dotat cu o sală de cardiochirurgie, cu una pentru neurochirurgie şi cu două saloane de terapie intensivă, departamentul dispune de secţie de sterilizare şi de un laborator de cateterism echipat cu singurul angiograf cardiac biplan din ţară. Valoarea acestei secţii depăşeşte trei milioane şi jumătate de euro, dar, mărturiseşte pentru gândul Alex Popa de la Inima Copiilor, "valoarea lui adevărată se va calcula însă, în curând, în vieţi salvate". CITEŞTE CINE A DONAT BANI PENTRU SECŢIA DE CARDIO- CHIRURGIE DE LA MARIE CURIE Popa, cel care a iniţiat proiectul în aprilie 2009, nu face estimări. Vrea să vadă mai întâi primul copil operat aici, echipa departamentului completă, dar şi organizarea unor misiuni medicale umanitare. "Vor veni echipe complete de medici şi asistenţi din centre prestigioase din străinătate, care vor realiza intervenţii chirurgicale împreună cu medicii români", spune Alex Popa. De altfel, câteva dintre numele grele ale chirurgiei pediatrice din ţară şi de peste hotare şi-au dat acceptul să lucreze în viitoarea echipă de la Marie Curie. X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : '624x30_text', 'size' : '0x0' }; X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : '600x152_up', 'size' : '0x0' };

EL ESTE BOGDAN ÅžI MOARE DE INIMÄ‚ REA. Motivul scandalos pentru care un nou departament de cardiochirurgie zace nefolosit

EL ESTE BOGDAN ŞI MOARE DE INIMĂ REA. Motivul scandalos pentru care un nou departament de cardiochirurgie zace nefolosit O sută de copii cu malformaţii cardiace aşteaptă să fie operaţi anul acesta în nou-înfiinţata secţie de cardiochirurgie de la Spitalul Marie Curie din Bucureşti. Deşi este gata de patru luni, ea rămâne închisă dintr-un motiv cinic: managerul spitalului nu consideră "prioritate" deschiderea departamentului în care mii de copii cu inima bolnavă ar putea fi salvaţi. "Secţia nu reprezintă o urgenţă, ci supravieţuirea spitalului", a declarat pentru gândul Cătălin Gabriel Smărăndache, şeful unităţii. Detalii despre campania Gândul şi bursele de 1000 de euro X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : 'rectangle_articol', 'size' : '0x0' }; ROMÂNIA, GÂNDEŞTE-TE! Vino la preselecţia pentru limba şi literatura română ROMÂNIA, GÂNDEŞTE-TE! Prima zi de preselecţie s-a încheiat Balanţa unui medic - viaţa sau demisiile Trei milioane şi jumătate de euro au fost investite în înfiinţarea primei secţii de cardiochirurgie pediatrică din Bucureşti, la Marie Curie. Întinsă pe 700 de metri pătraţi şi dotată cu aparatură extrem de performantă, clinica ar putea funcţiona de mâine dacă s-ar depăşi probleme birocratice, precum angajarea personalului şi definitivarea structurii secţiei. Managerul Smărăndache dă vina pe minister, în timp ce oficialii de la Sănătate răspund cu date clare - "schema de personal a viitoarei secţii, constând în 22 de medici şi asistente, e aprobată de ministrul Sănătăţii, Cseke Atilla, din 11 martie 2011, iar structura departamentului e şi ea gata din 26 iulie". "Nu e în competenţele ministerului să facă structuri", a declarat pentru gândul Oana Grigore, şeful Biroului de presă al instituţiei. Mai mult, spune aceasta, "secţia de cardiochirurgie are identitatea juridică a unităţii medicale căreia îi aparţine, respectiv cea a Spitalului Marie Curie. Se puteau scoate posturile la concurs de a doua zi de când ministrul a semnat hârtia. Iar asta a fost pe 11 martie", mai spune aceasta. La rândul său, managerul Smărăndache, medic chirurg de profesie, declară că aşteaptă de la minister noua structură şi că, ulterior, va organiza şi concurs de ocupare a posturilor. "Încă aştept de la minister noua structură. Eu le-am trimis hârtiile la sfârşitul lui iunie. Mi le-au cerut imperativ şi încă aştept. Secţia nu reprezintă o urgenţă, ci supravieţuirea spitalului", spune acesta. Şi Smărăndache explică ce înseamnă urgenţa - faptul că rămâne fără oameni şi că, "săptămânal, două asistente mă anunţă că îşi dau demisia". "Pleacă în străinătate, ori în sistemul privat, pe un salariu dublu", spune şeful de la Marie Curie, afirmând că are un deficit de 108 asistente în spital. Bogdan, 8 luni, bolnav de inimă În tot acest timp, Bogdan, o minune de copil cu ochi albaştri, aşteaptă să trăiască. Are 8 luni, e din Murfatlar şi până acum a văzut toată ţara - a fost la Bucureşti, la Fundeni, a fost şi la Târgu Mureş. Diagnosticat în luna martie cu Tetralogia Fallot (n.r. o malformaţie congenitală cardiacă cianotică), Bogdan trebuie operat în următoarele patru luni. Altfel moare. "Se sufocă, se învineţeşte şi moare", explică înghiţindu-şi vorbele tatăl băiatului, Petre Sandu. "Aşa mi-au zis medicii. În străinătate operaţia asta de care are nevoie şi Bogdănel, se face de la patru luni. Medicul Săndică, din Germania, de la atât operează. La noi mi s-a spus că trebuie să aştept să facă 9 luni - pentru că n-am avea aparatură atât de performantă. Dar acum ştiu că există, chiar mai bună ca în Italia şi Germania. Ştiu de secţia făcută de Inima Copiilor la Marie Curie", spune pentru gândul bărbatul care-şi pune speranţele în Bucureşti. "L-aş putea opera şi la Târgu Mureş, dar doctorul Horaţiu Suciu mi-a zis că acolo au proritate copiii care mor mâine. Or, eu ce să fac?", se întreabă bărbatul enumerând variantele care-i rămân: " Să mă rog ca Bogdănel să facă o criză, să cadă lat ca eu să ajung la Mureş? Să iau locul altui copil care stă să moară?" "Pe strada mea s-a născut un preşedinte de ţară. Eu sunt din Murfatlar", povesteşte Sandu. "Cine ştie ce va fi Bogdănel, ori unul din cei o mie de copii care se nasc anual cu malformaţii cardiace în ţară. Poate va fi un inventator, poate va descoperi o formulă, de ce să nu aibă dreptul la viaţă?!", spune Petre Sandu. "Bogdan nu e singurul", crede bărbatul. "Mergeţi la Fundeni, acolo vin cinci copii pe zi cu inima bolnavă". Un departament de 3,5 milioane de euro De la începutul lui 2011, departamentul de la Marie Curie - aşteptat de miile de copii români care au nevoie de ajutor, dar şi de medicii din Târgu Mureş, Cluj ori de la Fundeni, care salvează inimi - desfăşurat pe o suprafaţă de 700 mp din spital este funcţional. Dotat cu o sală de cardiochirurgie, cu una pentru neurochirurgie şi cu două saloane de terapie intensivă, departamentul dispune de secţie de sterilizare şi de un laborator de cateterism echipat cu singurul angiograf cardiac biplan din ţară. Valoarea acestei secţii depăşeşte trei milioane şi jumătate de euro, dar, mărturiseşte pentru gândul Alex Popa de la Inima Copiilor, "valoarea lui adevărată se va calcula însă, în curând, în vieţi salvate". CITEŞTE CINE A DONAT BANI PENTRU SECŢIA DE CARDIO- CHIRURGIE DE LA MARIE CURIE Popa, cel care a iniţiat proiectul în aprilie 2009, nu face estimări. Vrea să vadă mai întâi primul copil operat aici, echipa departamentului completă, dar şi organizarea unor misiuni medicale umanitare. "Vor veni echipe complete de medici şi asistenţi din centre prestigioase din străinătate, care vor realiza intervenţii chirurgicale împreună cu medicii români", spune Alex Popa. De altfel, câteva dintre numele grele ale chirurgiei pediatrice din ţară şi de peste hotare şi-au dat acceptul să lucreze în viitoarea echipă de la Marie Curie. X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : '624x30_text', 'size' : '0x0' }; X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : '600x152_up', 'size' : '0x0' };

SCANDALUL PREOŢILOR PEDOFILI: germanii părăsesc masiv Biserica Catolică

SCANDALUL PREOŢILOR PEDOFILI: germanii părăsesc masiv Biserica Catolică Peste 180.000 de germani au părăsit oficial Biserica Catolică anul trecut, an marcat de numeroase scandaluri legate de violenţele sexuale comise de preoţi asupra copiilor, indică raportul anual al conferinţei episcopale germane, făcut public vineri şi citat de AFP. În plus, pentru prima oară numărul retragerilor depăşeşte numărul celor nou botezaţi, care a fost de 170.000 în 2010. Astfel, 181.193 de germani au făcut demersurile necesare pentru a nu mai plăti impozite religioase Bisericii Catolice în 2010, aceasta fiind a doua cifră printre cele mai ridicate de când există ea şi aproape cu jumătate mai mult decât în 2009. În Germania, comunităţile protestantă, catolică şi evreiească sunt finanţate printr-un impozit religios strâns de stat de la cei înscrişi drept credincioşi la fisc şi redistribuit în consecinţă. Această prelevare reprezintă - potrivit landurilor - 8-9 % din impozitul pe venit. X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : 'rectangle_articol', 'size' : '0x0' }; Cu toate acestea catolicismul rămâne prima religie în Germania, cu 24.650.000 de credincioşi, având un mic avans faţă de protestanţi 24.200.000 de membri X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : '624x30_text', 'size' : '0x0' }; X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : '600x152_up', 'size' : '0x0' };

EL ESTE BOGDAN ÅžI MOARE DE INIMÄ‚ REA. Motivul scandalos pentru care un nou departament de cardiochirurgie zace nefolosit

EL ESTE BOGDAN ŞI MOARE DE INIMĂ REA. Motivul scandalos pentru care un nou departament de cardiochirurgie zace nefolosit O sută de copii cu malformaţii cardiace aşteaptă să fie operaţi anul acesta în nou-înfiinţata secţie de cardiochirurgie de la Spitalul Marie Curie din Bucureşti. Deşi este gata de patru luni, ea rămâne închisă dintr-un motiv cinic: managerul spitalului nu consideră "prioritate" deschiderea departamentului în care mii de copii cu inima bolnavă ar putea fi salvaţi. "Secţia nu reprezintă o urgenţă, ci supravieţuirea spitalului", a declarat pentru gândul Cătălin Gabriel Smărăndache, şeful unităţii. Detalii despre campania Gândul şi bursele de 1000 de euro X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : 'rectangle_articol', 'size' : '0x0' }; ROMÂNIA, GÂNDEŞTE-TE! Vino la preselecţia pentru limba şi literatura română ROMÂNIA, GÂNDEŞTE-TE! Prima zi de preselecţie s-a încheiat Balanţa unui medic - viaţa sau demisiile Trei milioane şi jumătate de euro au fost investite în înfiinţarea primei secţii de cardiochirurgie pediatrică din Bucureşti, la Marie Curie. Întinsă pe 700 de metri pătraţi şi dotată cu aparatură extrem de performantă, clinica ar putea funcţiona de mâine dacă s-ar depăşi probleme birocratice, precum angajarea personalului şi definitivarea structurii secţiei. Managerul Smărăndache dă vina pe minister, în timp ce oficialii de la Sănătate răspund cu date clare - "schema de personal a viitoarei secţii, constând în 22 de medici şi asistente, e aprobată de ministrul Sănătăţii, Cseke Atilla, din 11 martie 2011, iar structura departamentului e şi ea gata din 26 iulie". "Nu e în competenţele ministerului să facă structuri", a declarat pentru gândul Oana Grigore, şeful Biroului de presă al instituţiei. Mai mult, spune aceasta, "secţia de cardiochirurgie are identitatea juridică a unităţii medicale căreia îi aparţine, respectiv cea a Spitalului Marie Curie. Se puteau scoate posturile la concurs de a doua zi de când ministrul a semnat hârtia. Iar asta a fost pe 11 martie", mai spune aceasta. La rândul său, managerul Smărăndache, medic chirurg de profesie, declară că aşteaptă de la minister noua structură şi că, ulterior, va organiza şi concurs de ocupare a posturilor. "Încă aştept de la minister noua structură. Eu le-am trimis hârtiile la sfârşitul lui iunie. Mi le-au cerut imperativ şi încă aştept. Secţia nu reprezintă o urgenţă, ci supravieţuirea spitalului", spune acesta. Şi Smărăndache explică ce înseamnă urgenţa - faptul că rămâne fără oameni şi că, "săptămânal, două asistente mă anunţă că îşi dau demisia". "Pleacă în străinătate, ori în sistemul privat, pe un salariu dublu", spune şeful de la Marie Curie, afirmând că are un deficit de 108 asistente în spital. Bogdan, 8 luni, bolnav de inimă În tot acest timp, Bogdan, o minune de copil cu ochi albaştri, aşteaptă să trăiască. Are 8 luni, e din Murfatlar şi până acum a văzut toată ţara - a fost la Bucureşti, la Fundeni, a fost şi la Târgu Mureş. Diagnosticat în luna martie cu Tetralogia Fallot (n.r. o malformaţie congenitală cardiacă cianotică), Bogdan trebuie operat în următoarele patru luni. Altfel moare. "Se sufocă, se învineţeşte şi moare", explică înghiţindu-şi vorbele tatăl băiatului, Petre Sandu. "Aşa mi-au zis medicii. În străinătate operaţia asta de care are nevoie şi Bogdănel, se face de la patru luni. Medicul Săndică, din Germania, de la atât operează. La noi mi s-a spus că trebuie să aştept să facă 9 luni - pentru că n-am avea aparatură atât de performantă. Dar acum ştiu că există, chiar mai bună ca în Italia şi Germania. Ştiu de secţia făcută de Inima Copiilor la Marie Curie", spune pentru gândul bărbatul care-şi pune speranţele în Bucureşti. "L-aş putea opera şi la Târgu Mureş, dar doctorul Horaţiu Suciu mi-a zis că acolo au proritate copiii care mor mâine. Or, eu ce să fac?", se întreabă bărbatul enumerând variantele care-i rămân: " Să mă rog ca Bogdănel să facă o criză, să cadă lat ca eu să ajung la Mureş? Să iau locul altui copil care stă să moară?" "Pe strada mea s-a născut un preşedinte de ţară. Eu sunt din Murfatlar", povesteşte Sandu. "Cine ştie ce va fi Bogdănel, ori unul din cei o mie de copii care se nasc anual cu malformaţii cardiace în ţară. Poate va fi un inventator, poate va descoperi o formulă, de ce să nu aibă dreptul la viaţă?!", spune Petre Sandu. "Bogdan nu e singurul", crede bărbatul. "Mergeţi la Fundeni, acolo vin cinci copii pe zi cu inima bolnavă". Un departament de 3,5 milioane de euro De la începutul lui 2011, departamentul de la Marie Curie - aşteptat de miile de copii români care au nevoie de ajutor, dar şi de medicii din Târgu Mureş, Cluj ori de la Fundeni, care salvează inimi - desfăşurat pe o suprafaţă de 700 mp din spital este funcţional. Dotat cu o sală de cardiochirurgie, cu una pentru neurochirurgie şi cu două saloane de terapie intensivă, departamentul dispune de secţie de sterilizare şi de un laborator de cateterism echipat cu singurul angiograf cardiac biplan din ţară. Valoarea acestei secţii depăşeşte trei milioane şi jumătate de euro, dar, mărturiseşte pentru gândul Alex Popa de la Inima Copiilor, "valoarea lui adevărată se va calcula însă, în curând, în vieţi salvate". CITEŞTE CINE A DONAT BANI PENTRU SECŢIA DE CARDIO- CHIRURGIE DE LA MARIE CURIE Popa, cel care a iniţiat proiectul în aprilie 2009, nu face estimări. Vrea să vadă mai întâi primul copil operat aici, echipa departamentului completă, dar şi organizarea unor misiuni medicale umanitare. "Vor veni echipe complete de medici şi asistenţi din centre prestigioase din străinătate, care vor realiza intervenţii chirurgicale împreună cu medicii români", spune Alex Popa. De altfel, câteva dintre numele grele ale chirurgiei pediatrice din ţară şi de peste hotare şi-au dat acceptul să lucreze în viitoarea echipă de la Marie Curie. X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : '624x30_text', 'size' : '0x0' }; X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : '600x152_up', 'size' : '0x0' };

EL ESTE BOGDAN ÅžI MOARE DE INIMÄ‚ REA. Motivul scandalos pentru care un nou departament de cardiochirurgie zace nefolosit

EL ESTE BOGDAN ŞI MOARE DE INIMĂ REA. Motivul scandalos pentru care un nou departament de cardiochirurgie zace nefolosit O sută de copii cu malformaţii cardiace aşteaptă să fie operaţi anul acesta în nou-înfiinţata secţie de cardiochirurgie de la Spitalul Marie Curie din Bucureşti. Deşi este gata de patru luni, ea rămâne închisă dintr-un motiv cinic: managerul spitalului nu consideră "prioritate" deschiderea departamentului în care mii de copii cu inima bolnavă ar putea fi salvaţi. "Secţia nu reprezintă o urgenţă, ci supravieţuirea spitalului", a declarat pentru gândul Cătălin Gabriel Smărăndache, şeful unităţii. Detalii despre campania Gândul şi bursele de 1000 de euro X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : 'rectangle_articol', 'size' : '0x0' }; ROMÂNIA, GÂNDEŞTE-TE! Vino la preselecţia pentru limba şi literatura română ROMÂNIA, GÂNDEŞTE-TE! Prima zi de preselecţie s-a încheiat Balanţa unui medic - viaţa sau demisiile Trei milioane şi jumătate de euro au fost investite în înfiinţarea primei secţii de cardiochirurgie pediatrică din Bucureşti, la Marie Curie. Întinsă pe 700 de metri pătraţi şi dotată cu aparatură extrem de performantă, clinica ar putea funcţiona de mâine dacă s-ar depăşi probleme birocratice, precum angajarea personalului şi definitivarea structurii secţiei. Managerul Smărăndache dă vina pe minister, în timp ce oficialii de la Sănătate răspund cu date clare - "schema de personal a viitoarei secţii, constând în 22 de medici şi asistente, e aprobată de ministrul Sănătăţii, Cseke Atilla, din 11 martie 2011, iar structura departamentului e şi ea gata din 26 iulie". "Nu e în competenţele ministerului să facă structuri", a declarat pentru gândul Oana Grigore, şeful Biroului de presă al instituţiei. Mai mult, spune aceasta, "secţia de cardiochirurgie are identitatea juridică a unităţii medicale căreia îi aparţine, respectiv cea a Spitalului Marie Curie. Se puteau scoate posturile la concurs de a doua zi de când ministrul a semnat hârtia. Iar asta a fost pe 11 martie", mai spune aceasta. La rândul său, managerul Smărăndache, medic chirurg de profesie, declară că aşteaptă de la minister noua structură şi că, ulterior, va organiza şi concurs de ocupare a posturilor. "Încă aştept de la minister noua structură. Eu le-am trimis hârtiile la sfârşitul lui iunie. Mi le-au cerut imperativ şi încă aştept. Secţia nu reprezintă o urgenţă, ci supravieţuirea spitalului", spune acesta. Şi Smărăndache explică ce înseamnă urgenţa - faptul că rămâne fără oameni şi că, "săptămânal, două asistente mă anunţă că îşi dau demisia". "Pleacă în străinătate, ori în sistemul privat, pe un salariu dublu", spune şeful de la Marie Curie, afirmând că are un deficit de 108 asistente în spital. Bogdan, 8 luni, bolnav de inimă În tot acest timp, Bogdan, o minune de copil cu ochi albaştri, aşteaptă să trăiască. Are 8 luni, e din Murfatlar şi până acum a văzut toată ţara - a fost la Bucureşti, la Fundeni, a fost şi la Târgu Mureş. Diagnosticat în luna martie cu Tetralogia Fallot (n.r. o malformaţie congenitală cardiacă cianotică), Bogdan trebuie operat în următoarele patru luni. Altfel moare. "Se sufocă, se învineţeşte şi moare", explică înghiţindu-şi vorbele tatăl băiatului, Petre Sandu. "Aşa mi-au zis medicii. În străinătate operaţia asta de care are nevoie şi Bogdănel, se face de la patru luni. Medicul Săndică, din Germania, de la atât operează. La noi mi s-a spus că trebuie să aştept să facă 9 luni - pentru că n-am avea aparatură atât de performantă. Dar acum ştiu că există, chiar mai bună ca în Italia şi Germania. Ştiu de secţia făcută de Inima Copiilor la Marie Curie", spune pentru gândul bărbatul care-şi pune speranţele în Bucureşti. "L-aş putea opera şi la Târgu Mureş, dar doctorul Horaţiu Suciu mi-a zis că acolo au proritate copiii care mor mâine. Or, eu ce să fac?", se întreabă bărbatul enumerând variantele care-i rămân: " Să mă rog ca Bogdănel să facă o criză, să cadă lat ca eu să ajung la Mureş? Să iau locul altui copil care stă să moară?" "Pe strada mea s-a născut un preşedinte de ţară. Eu sunt din Murfatlar", povesteşte Sandu. "Cine ştie ce va fi Bogdănel, ori unul din cei o mie de copii care se nasc anual cu malformaţii cardiace în ţară. Poate va fi un inventator, poate va descoperi o formulă, de ce să nu aibă dreptul la viaţă?!", spune Petre Sandu. "Bogdan nu e singurul", crede bărbatul. "Mergeţi la Fundeni, acolo vin cinci copii pe zi cu inima bolnavă". Un departament de 3,5 milioane de euro De la începutul lui 2011, departamentul de la Marie Curie - aşteptat de miile de copii români care au nevoie de ajutor, dar şi de medicii din Târgu Mureş, Cluj ori de la Fundeni, care salvează inimi - desfăşurat pe o suprafaţă de 700 mp din spital este funcţional. Dotat cu o sală de cardiochirurgie, cu una pentru neurochirurgie şi cu două saloane de terapie intensivă, departamentul dispune de secţie de sterilizare şi de un laborator de cateterism echipat cu singurul angiograf cardiac biplan din ţară. Valoarea acestei secţii depăşeşte trei milioane şi jumătate de euro, dar, mărturiseşte pentru gândul Alex Popa de la Inima Copiilor, "valoarea lui adevărată se va calcula însă, în curând, în vieţi salvate". CITEŞTE CINE A DONAT BANI PENTRU SECŢIA DE CARDIO- CHIRURGIE DE LA MARIE CURIE Popa, cel care a iniţiat proiectul în aprilie 2009, nu face estimări. Vrea să vadă mai întâi primul copil operat aici, echipa departamentului completă, dar şi organizarea unor misiuni medicale umanitare. "Vor veni echipe complete de medici şi asistenţi din centre prestigioase din străinătate, care vor realiza intervenţii chirurgicale împreună cu medicii români", spune Alex Popa. De altfel, câteva dintre numele grele ale chirurgiei pediatrice din ţară şi de peste hotare şi-au dat acceptul să lucreze în viitoarea echipă de la Marie Curie. X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : '624x30_text', 'size' : '0x0' }; X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : '600x152_up', 'size' : '0x0' };

EL ESTE BOGDAN ÅžI MOARE DE INIMÄ‚ REA. Motivul scandalos pentru care un nou departament de cardiochirurgie zace nefolosit

EL ESTE BOGDAN ŞI MOARE DE INIMĂ REA. Motivul scandalos pentru care un nou departament de cardiochirurgie zace nefolosit O sută de copii cu malformaţii cardiace aşteaptă să fie operaţi anul acesta în nou-înfiinţata secţie de cardiochirurgie de la Spitalul Marie Curie din Bucureşti. Deşi este gata de patru luni, ea rămâne închisă dintr-un motiv cinic: managerul spitalului nu consideră "prioritate" deschiderea departamentului în care mii de copii cu inima bolnavă ar putea fi salvaţi. "Secţia nu reprezintă o urgenţă, ci supravieţuirea spitalului", a declarat pentru gândul Cătălin Gabriel Smărăndache, şeful unităţii. Detalii despre campania Gândul şi bursele de 1000 de euro X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : 'rectangle_articol', 'size' : '0x0' }; ROMÂNIA, GÂNDEŞTE-TE! Vino la preselecţia pentru limba şi literatura română ROMÂNIA, GÂNDEŞTE-TE! Prima zi de preselecţie s-a încheiat Balanţa unui medic - viaţa sau demisiile Trei milioane şi jumătate de euro au fost investite în înfiinţarea primei secţii de cardiochirurgie pediatrică din Bucureşti, la Marie Curie. Întinsă pe 700 de metri pătraţi şi dotată cu aparatură extrem de performantă, clinica ar putea funcţiona de mâine dacă s-ar depăşi probleme birocratice, precum angajarea personalului şi definitivarea structurii secţiei. Managerul Smărăndache dă vina pe minister, în timp ce oficialii de la Sănătate răspund cu date clare - "schema de personal a viitoarei secţii, constând în 22 de medici şi asistente, e aprobată de ministrul Sănătăţii, Cseke Atilla, din 11 martie 2011, iar structura departamentului e şi ea gata din 26 iulie". "Nu e în competenţele ministerului să facă structuri", a declarat pentru gândul Oana Grigore, şeful Biroului de presă al instituţiei. Mai mult, spune aceasta, "secţia de cardiochirurgie are identitatea juridică a unităţii medicale căreia îi aparţine, respectiv cea a Spitalului Marie Curie. Se puteau scoate posturile la concurs de a doua zi de când ministrul a semnat hârtia. Iar asta a fost pe 11 martie", mai spune aceasta. La rândul său, managerul Smărăndache, medic chirurg de profesie, declară că aşteaptă de la minister noua structură şi că, ulterior, va organiza şi concurs de ocupare a posturilor. "Încă aştept de la minister noua structură. Eu le-am trimis hârtiile la sfârşitul lui iunie. Mi le-au cerut imperativ şi încă aştept. Secţia nu reprezintă o urgenţă, ci supravieţuirea spitalului", spune acesta. Şi Smărăndache explică ce înseamnă urgenţa - faptul că rămâne fără oameni şi că, "săptămânal, două asistente mă anunţă că îşi dau demisia". "Pleacă în străinătate, ori în sistemul privat, pe un salariu dublu", spune şeful de la Marie Curie, afirmând că are un deficit de 108 asistente în spital. Bogdan, 8 luni, bolnav de inimă În tot acest timp, Bogdan, o minune de copil cu ochi albaştri, aşteaptă să trăiască. Are 8 luni, e din Murfatlar şi până acum a văzut toată ţara - a fost la Bucureşti, la Fundeni, a fost şi la Târgu Mureş. Diagnosticat în luna martie cu Tetralogia Fallot (n.r. o malformaţie congenitală cardiacă cianotică), Bogdan trebuie operat în următoarele patru luni. Altfel moare. "Se sufocă, se învineţeşte şi moare", explică înghiţindu-şi vorbele tatăl băiatului, Petre Sandu. "Aşa mi-au zis medicii. În străinătate operaţia asta de care are nevoie şi Bogdănel, se face de la patru luni. Medicul Săndică, din Germania, de la atât operează. La noi mi s-a spus că trebuie să aştept să facă 9 luni - pentru că n-am avea aparatură atât de performantă. Dar acum ştiu că există, chiar mai bună ca în Italia şi Germania. Ştiu de secţia făcută de Inima Copiilor la Marie Curie", spune pentru gândul bărbatul care-şi pune speranţele în Bucureşti. "L-aş putea opera şi la Târgu Mureş, dar doctorul Horaţiu Suciu mi-a zis că acolo au proritate copiii care mor mâine. Or, eu ce să fac?", se întreabă bărbatul enumerând variantele care-i rămân: " Să mă rog ca Bogdănel să facă o criză, să cadă lat ca eu să ajung la Mureş? Să iau locul altui copil care stă să moară?" "Pe strada mea s-a născut un preşedinte de ţară. Eu sunt din Murfatlar", povesteşte Sandu. "Cine ştie ce va fi Bogdănel, ori unul din cei o mie de copii care se nasc anual cu malformaţii cardiace în ţară. Poate va fi un inventator, poate va descoperi o formulă, de ce să nu aibă dreptul la viaţă?!", spune Petre Sandu. "Bogdan nu e singurul", crede bărbatul. "Mergeţi la Fundeni, acolo vin cinci copii pe zi cu inima bolnavă". Un departament de 3,5 milioane de euro De la începutul lui 2011, departamentul de la Marie Curie - aşteptat de miile de copii români care au nevoie de ajutor, dar şi de medicii din Târgu Mureş, Cluj ori de la Fundeni, care salvează inimi - desfăşurat pe o suprafaţă de 700 mp din spital este funcţional. Dotat cu o sală de cardiochirurgie, cu una pentru neurochirurgie şi cu două saloane de terapie intensivă, departamentul dispune de secţie de sterilizare şi de un laborator de cateterism echipat cu singurul angiograf cardiac biplan din ţară. Valoarea acestei secţii depăşeşte trei milioane şi jumătate de euro, dar, mărturiseşte pentru gândul Alex Popa de la Inima Copiilor, "valoarea lui adevărată se va calcula însă, în curând, în vieţi salvate". CITEŞTE CINE A DONAT BANI PENTRU SECŢIA DE CARDIO- CHIRURGIE DE LA MARIE CURIE Popa, cel care a iniţiat proiectul în aprilie 2009, nu face estimări. Vrea să vadă mai întâi primul copil operat aici, echipa departamentului completă, dar şi organizarea unor misiuni medicale umanitare. "Vor veni echipe complete de medici şi asistenţi din centre prestigioase din străinătate, care vor realiza intervenţii chirurgicale împreună cu medicii români", spune Alex Popa. De altfel, câteva dintre numele grele ale chirurgiei pediatrice din ţară şi de peste hotare şi-au dat acceptul să lucreze în viitoarea echipă de la Marie Curie. X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : '624x30_text', 'size' : '0x0' }; X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : '600x152_up', 'size' : '0x0' };

EL ESTE BOGDAN ÅžI MOARE DE INIMÄ‚ REA. Motivul scandalos pentru care un nou departament de cardiochirurgie zace nefolosit

EL ESTE BOGDAN ŞI MOARE DE INIMĂ REA. Motivul scandalos pentru care un nou departament de cardiochirurgie zace nefolosit O sută de copii cu malformaţii cardiace aşteaptă să fie operaţi anul acesta în nou-înfiinţata secţie de cardiochirurgie de la Spitalul Marie Curie din Bucureşti. Deşi este gata de patru luni, ea rămâne închisă dintr-un motiv cinic: managerul spitalului nu consideră "prioritate" deschiderea departamentului în care mii de copii cu inima bolnavă ar putea fi salvaţi. "Secţia nu reprezintă o urgenţă, ci supravieţuirea spitalului", a declarat pentru gândul Cătălin Gabriel Smărăndache, şeful unităţii. Detalii despre campania Gândul şi bursele de 1000 de euro X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : 'rectangle_articol', 'size' : '0x0' }; ROMÂNIA, GÂNDEŞTE-TE! Vino la preselecţia pentru limba şi literatura română ROMÂNIA, GÂNDEŞTE-TE! Prima zi de preselecţie s-a încheiat Balanţa unui medic - viaţa sau demisiile Trei milioane şi jumătate de euro au fost investite în înfiinţarea primei secţii de cardiochirurgie pediatrică din Bucureşti, la Marie Curie. Întinsă pe 700 de metri pătraţi şi dotată cu aparatură extrem de performantă, clinica ar putea funcţiona de mâine dacă s-ar depăşi probleme birocratice, precum angajarea personalului şi definitivarea structurii secţiei. Managerul Smărăndache dă vina pe minister, în timp ce oficialii de la Sănătate răspund cu date clare - "schema de personal a viitoarei secţii, constând în 22 de medici şi asistente, e aprobată de ministrul Sănătăţii, Cseke Atilla, din 11 martie 2011, iar structura departamentului e şi ea gata din 26 iulie". "Nu e în competenţele ministerului să facă structuri", a declarat pentru gândul Oana Grigore, şeful Biroului de presă al instituţiei. Mai mult, spune aceasta, "secţia de cardiochirurgie are identitatea juridică a unităţii medicale căreia îi aparţine, respectiv cea a Spitalului Marie Curie. Se puteau scoate posturile la concurs de a doua zi de când ministrul a semnat hârtia. Iar asta a fost pe 11 martie", mai spune aceasta. La rândul său, managerul Smărăndache, medic chirurg de profesie, declară că aşteaptă de la minister noua structură şi că, ulterior, va organiza şi concurs de ocupare a posturilor. "Încă aştept de la minister noua structură. Eu le-am trimis hârtiile la sfârşitul lui iunie. Mi le-au cerut imperativ şi încă aştept. Secţia nu reprezintă o urgenţă, ci supravieţuirea spitalului", spune acesta. Şi Smărăndache explică ce înseamnă urgenţa - faptul că rămâne fără oameni şi că, "săptămânal, două asistente mă anunţă că îşi dau demisia". "Pleacă în străinătate, ori în sistemul privat, pe un salariu dublu", spune şeful de la Marie Curie, afirmând că are un deficit de 108 asistente în spital. Bogdan, 8 luni, bolnav de inimă În tot acest timp, Bogdan, o minune de copil cu ochi albaştri, aşteaptă să trăiască. Are 8 luni, e din Murfatlar şi până acum a văzut toată ţara - a fost la Bucureşti, la Fundeni, a fost şi la Târgu Mureş. Diagnosticat în luna martie cu Tetralogia Fallot (n.r. o malformaţie congenitală cardiacă cianotică), Bogdan trebuie operat în următoarele patru luni. Altfel moare. "Se sufocă, se învineţeşte şi moare", explică înghiţindu-şi vorbele tatăl băiatului, Petre Sandu. "Aşa mi-au zis medicii. În străinătate operaţia asta de care are nevoie şi Bogdănel, se face de la patru luni. Medicul Săndică, din Germania, de la atât operează. La noi mi s-a spus că trebuie să aştept să facă 9 luni - pentru că n-am avea aparatură atât de performantă. Dar acum ştiu că există, chiar mai bună ca în Italia şi Germania. Ştiu de secţia făcută de Inima Copiilor la Marie Curie", spune pentru gândul bărbatul care-şi pune speranţele în Bucureşti. "L-aş putea opera şi la Târgu Mureş, dar doctorul Horaţiu Suciu mi-a zis că acolo au proritate copiii care mor mâine. Or, eu ce să fac?", se întreabă bărbatul enumerând variantele care-i rămân: " Să mă rog ca Bogdănel să facă o criză, să cadă lat ca eu să ajung la Mureş? Să iau locul altui copil care stă să moară?" "Pe strada mea s-a născut un preşedinte de ţară. Eu sunt din Murfatlar", povesteşte Sandu. "Cine ştie ce va fi Bogdănel, ori unul din cei o mie de copii care se nasc anual cu malformaţii cardiace în ţară. Poate va fi un inventator, poate va descoperi o formulă, de ce să nu aibă dreptul la viaţă?!", spune Petre Sandu. "Bogdan nu e singurul", crede bărbatul. "Mergeţi la Fundeni, acolo vin cinci copii pe zi cu inima bolnavă". Un departament de 3,5 milioane de euro De la începutul lui 2011, departamentul de la Marie Curie - aşteptat de miile de copii români care au nevoie de ajutor, dar şi de medicii din Târgu Mureş, Cluj ori de la Fundeni, care salvează inimi - desfăşurat pe o suprafaţă de 700 mp din spital este funcţional. Dotat cu o sală de cardiochirurgie, cu una pentru neurochirurgie şi cu două saloane de terapie intensivă, departamentul dispune de secţie de sterilizare şi de un laborator de cateterism echipat cu singurul angiograf cardiac biplan din ţară. Valoarea acestei secţii depăşeşte trei milioane şi jumătate de euro, dar, mărturiseşte pentru gândul Alex Popa de la Inima Copiilor, "valoarea lui adevărată se va calcula însă, în curând, în vieţi salvate". CITEŞTE CINE A DONAT BANI PENTRU SECŢIA DE CARDIO- CHIRURGIE DE LA MARIE CURIE Popa, cel care a iniţiat proiectul în aprilie 2009, nu face estimări. Vrea să vadă mai întâi primul copil operat aici, echipa departamentului completă, dar şi organizarea unor misiuni medicale umanitare. "Vor veni echipe complete de medici şi asistenţi din centre prestigioase din străinătate, care vor realiza intervenţii chirurgicale împreună cu medicii români", spune Alex Popa. De altfel, câteva dintre numele grele ale chirurgiei pediatrice din ţară şi de peste hotare şi-au dat acceptul să lucreze în viitoarea echipă de la Marie Curie. X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : '624x30_text', 'size' : '0x0' }; X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : '600x152_up', 'size' : '0x0' };

EL ESTE BOGDAN ÅžI MOARE DE INIMÄ‚ REA. Motivul scandalos pentru care un nou departament de cardiochirurgie zace nefolosit

EL ESTE BOGDAN ŞI MOARE DE INIMĂ REA. Motivul scandalos pentru care un nou departament de cardiochirurgie zace nefolosit O sută de copii cu malformaţii cardiace aşteaptă să fie operaţi anul acesta în nou-înfiinţata secţie de cardiochirurgie de la Spitalul Marie Curie din Bucureşti. Deşi este gata de patru luni, ea rămâne închisă dintr-un motiv cinic: managerul spitalului nu consideră "prioritate" deschiderea departamentului în care mii de copii cu inima bolnavă ar putea fi salvaţi. "Secţia nu reprezintă o urgenţă, ci supravieţuirea spitalului", a declarat pentru gândul Cătălin Gabriel Smărăndache, şeful unităţii. Detalii despre campania Gândul şi bursele de 1000 de euro X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : 'rectangle_articol', 'size' : '0x0' }; ROMÂNIA, GÂNDEŞTE-TE! Vino la preselecţia pentru limba şi literatura română ROMÂNIA, GÂNDEŞTE-TE! Prima zi de preselecţie s-a încheiat Balanţa unui medic - viaţa sau demisiile Trei milioane şi jumătate de euro au fost investite în înfiinţarea primei secţii de cardiochirurgie pediatrică din Bucureşti, la Marie Curie. Întinsă pe 700 de metri pătraţi şi dotată cu aparatură extrem de performantă, clinica ar putea funcţiona de mâine dacă s-ar depăşi probleme birocratice, precum angajarea personalului şi definitivarea structurii secţiei. Managerul Smărăndache dă vina pe minister, în timp ce oficialii de la Sănătate răspund cu date clare - "schema de personal a viitoarei secţii, constând în 22 de medici şi asistente, e aprobată de ministrul Sănătăţii, Cseke Atilla, din 11 martie 2011, iar structura departamentului e şi ea gata din 26 iulie". "Nu e în competenţele ministerului să facă structuri", a declarat pentru gândul Oana Grigore, şeful Biroului de presă al instituţiei. Mai mult, spune aceasta, "secţia de cardiochirurgie are identitatea juridică a unităţii medicale căreia îi aparţine, respectiv cea a Spitalului Marie Curie. Se puteau scoate posturile la concurs de a doua zi de când ministrul a semnat hârtia. Iar asta a fost pe 11 martie", mai spune aceasta. La rândul său, managerul Smărăndache, medic chirurg de profesie, declară că aşteaptă de la minister noua structură şi că, ulterior, va organiza şi concurs de ocupare a posturilor. "Încă aştept de la minister noua structură. Eu le-am trimis hârtiile la sfârşitul lui iunie. Mi le-au cerut imperativ şi încă aştept. Secţia nu reprezintă o urgenţă, ci supravieţuirea spitalului", spune acesta. Şi Smărăndache explică ce înseamnă urgenţa - faptul că rămâne fără oameni şi că, "săptămânal, două asistente mă anunţă că îşi dau demisia". "Pleacă în străinătate, ori în sistemul privat, pe un salariu dublu", spune şeful de la Marie Curie, afirmând că are un deficit de 108 asistente în spital. Bogdan, 8 luni, bolnav de inimă În tot acest timp, Bogdan, o minune de copil cu ochi albaştri, aşteaptă să trăiască. Are 8 luni, e din Murfatlar şi până acum a văzut toată ţara - a fost la Bucureşti, la Fundeni, a fost şi la Târgu Mureş. Diagnosticat în luna martie cu Tetralogia Fallot (n.r. o malformaţie congenitală cardiacă cianotică), Bogdan trebuie operat în următoarele patru luni. Altfel moare. "Se sufocă, se învineţeşte şi moare", explică înghiţindu-şi vorbele tatăl băiatului, Petre Sandu. "Aşa mi-au zis medicii. În străinătate operaţia asta de care are nevoie şi Bogdănel, se face de la patru luni. Medicul Săndică, din Germania, de la atât operează. La noi mi s-a spus că trebuie să aştept să facă 9 luni - pentru că n-am avea aparatură atât de performantă. Dar acum ştiu că există, chiar mai bună ca în Italia şi Germania. Ştiu de secţia făcută de Inima Copiilor la Marie Curie", spune pentru gândul bărbatul care-şi pune speranţele în Bucureşti. "L-aş putea opera şi la Târgu Mureş, dar doctorul Horaţiu Suciu mi-a zis că acolo au proritate copiii care mor mâine. Or, eu ce să fac?", se întreabă bărbatul enumerând variantele care-i rămân: " Să mă rog ca Bogdănel să facă o criză, să cadă lat ca eu să ajung la Mureş? Să iau locul altui copil care stă să moară?" "Pe strada mea s-a născut un preşedinte de ţară. Eu sunt din Murfatlar", povesteşte Sandu. "Cine ştie ce va fi Bogdănel, ori unul din cei o mie de copii care se nasc anual cu malformaţii cardiace în ţară. Poate va fi un inventator, poate va descoperi o formulă, de ce să nu aibă dreptul la viaţă?!", spune Petre Sandu. "Bogdan nu e singurul", crede bărbatul. "Mergeţi la Fundeni, acolo vin cinci copii pe zi cu inima bolnavă". Un departament de 3,5 milioane de euro De la începutul lui 2011, departamentul de la Marie Curie - aşteptat de miile de copii români care au nevoie de ajutor, dar şi de medicii din Târgu Mureş, Cluj ori de la Fundeni, care salvează inimi - desfăşurat pe o suprafaţă de 700 mp din spital este funcţional. Dotat cu o sală de cardiochirurgie, cu una pentru neurochirurgie şi cu două saloane de terapie intensivă, departamentul dispune de secţie de sterilizare şi de un laborator de cateterism echipat cu singurul angiograf cardiac biplan din ţară. Valoarea acestei secţii depăşeşte trei milioane şi jumătate de euro, dar, mărturiseşte pentru gândul Alex Popa de la Inima Copiilor, "valoarea lui adevărată se va calcula însă, în curând, în vieţi salvate". CITEŞTE CINE A DONAT BANI PENTRU SECŢIA DE CARDIO- CHIRURGIE DE LA MARIE CURIE Popa, cel care a iniţiat proiectul în aprilie 2009, nu face estimări. Vrea să vadă mai întâi primul copil operat aici, echipa departamentului completă, dar şi organizarea unor misiuni medicale umanitare. "Vor veni echipe complete de medici şi asistenţi din centre prestigioase din străinătate, care vor realiza intervenţii chirurgicale împreună cu medicii români", spune Alex Popa. De altfel, câteva dintre numele grele ale chirurgiei pediatrice din ţară şi de peste hotare şi-au dat acceptul să lucreze în viitoarea echipă de la Marie Curie. X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : '624x30_text', 'size' : '0x0' }; X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : '600x152_up', 'size' : '0x0' };

EL ESTE BOGDAN ÅžI MOARE DE INIMÄ‚ REA. Motivul scandalos pentru care un nou departament de cardiochirurgie zace nefolosit

EL ESTE BOGDAN ŞI MOARE DE INIMĂ REA. Motivul scandalos pentru care un nou departament de cardiochirurgie zace nefolosit O sută de copii cu malformaţii cardiace aşteaptă să fie operaţi anul acesta în nou-înfiinţata secţie de cardiochirurgie de la Spitalul Marie Curie din Bucureşti. Deşi este gata de patru luni, ea rămâne închisă dintr-un motiv cinic: managerul spitalului nu consideră "prioritate" deschiderea departamentului în care mii de copii cu inima bolnavă ar putea fi salvaţi. "Secţia nu reprezintă o urgenţă, ci supravieţuirea spitalului", a declarat pentru gândul Cătălin Gabriel Smărăndache, şeful unităţii. Balanţa unui medic - viaţa sau demisiile X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : 'rectangle_articol', 'size' : '0x0' }; Trei milioane şi jumătate de euro au fost investite în înfiinţarea primei secţii de cardiochirurgie pediatrică din Bucureşti, la Marie Curie. Întinsă pe 700 de metri pătraţi şi dotată cu aparatură extrem de performantă, clinica ar putea funcţiona de mâine dacă s-ar depăşi probleme birocratice, precum angajarea personalului şi definitivarea structurii secţiei. Managerul Smărăndache dă vina pe minister, în timp ce oficialii de la Sănătate răspund cu date clare - "schema de personal a viitoarei secţii, constând în 22 de medici şi asistente, e aprobată de ministrul Sănătăţii, Cseke Atilla, din 11 martie 2011, iar structura departamentului e şi ea gata din 26 iulie". "Nu e în competenţele ministerului să facă structuri", a declarat pentru gândul Oana Grigore, şeful Biroului de presă al instituţiei. Mai mult, spune aceasta, "secţia de cardiochirurgie are identitatea juridică a unităţii medicale căreia îi aparţine, respectiv cea a Spitalului Marie Curie. Se puteau scoate posturile la concurs de a doua zi de când ministrul a semnat hârtia. Iar asta a fost pe 11 martie", mai spune aceasta. La rândul său, managerul Smărăndache, medic chirurg de profesie, declară că aşteaptă de la minister noua structură şi că, ulterior, va organiza şi concurs de ocupare a posturilor. "Încă aştept de la minister noua structură. Eu le-am trimis hârtiile la sfârşitul lui iunie. Mi le-au cerut imperativ şi încă aştept. Secţia nu reprezintă o urgenţă, ci supravieţuirea spitalului", spune acesta. Şi Smărăndache explică ce înseamnă urgenţa - faptul că rămâne fără oameni şi că, "săptămânal, două asistente mă anunţă că îşi dau demisia". "Pleacă în străinătate, ori în sistemul privat, pe un salariu dublu", spune şeful de la Marie Curie, afirmând că are un deficit de 108 asistente în spital. Bogdan, 8 luni, bolnav de inimă În tot acest timp, Bogdan, o minune de copil cu ochi albaştri, aşteaptă să trăiască. Are 8 luni, e din Murfatlar şi până acum a văzut toată ţara - a fost la Bucureşti, la Fundeni, a fost şi la Târgu Mureş. Diagnosticat în luna martie cu Tetralogia Fallot (n.r. o malformaţie congenitală cardiacă cianotică), Bogdan trebuie operat în următoarele patru luni. Altfel moare. "Se sufocă, se învineţeşte şi moare", explică înghiţindu-şi vorbele tatăl băiatului, Petre Sandu. "Aşa mi-au zis medicii. În străinătate operaţia asta de care are nevoie şi Bogdănel, se face de la patru luni. Medicul Săndică, din Germania, de la atât operează. La noi mi s-a spus că trebuie să aştept să facă 9 luni - pentru că n-am avea aparatură atât de performantă. Dar acum ştiu că există, chiar mai bună ca în Italia şi Germania. Ştiu de secţia făcută de Inima Copiilor la Marie Curie", spune pentru gândul bărbatul care-şi pune speranţele în Bucureşti. "L-aş putea opera şi la Târgu Mureş, dar doctorul Horaţiu Suciu mi-a zis că acolo au proritate copiii care mor mâine. Or, eu ce să fac?", se întreabă bărbatul enumerând variantele care-i rămân: " Să mă rog ca Bogdănel să facă o criză, să cadă lat ca eu să ajung la Mureş? Să iau locul altui copil care stă să moară?" "Pe strada mea s-a născut un preşedinte de ţară. Eu sunt din Murfatlar", povesteşte Sandu. "Cine ştie ce va fi Bogdănel, ori unul din cei o mie de copii care se nasc anual cu malformaţii cardiace în ţară. Poate va fi un inventator, poate va descoperi o formulă, de ce să nu aibă dreptul la viaţă?!", spune Petre Sandu. "Bogdan nu e singurul", crede bărbatul. "Mergeţi la Fundeni, acolo vin cinci copii pe zi cu inima bolnavă". Un departament de 3,5 milioane de euro De la începutul lui 2011, departamentul de la Marie Curie - aşteptat de miile de copii români care au nevoie de ajutor, dar şi de medicii din Târgu Mureş, Cluj ori de la Fundeni, care salvează inimi - desfăşurat pe o suprafaţă de 700 mp din spital este funcţional. Dotat cu o sală de cardiochirurgie, cu una pentru neurochirurgie şi cu două saloane de terapie intensivă, departamentul dispune de secţie de sterilizare şi de un laborator de cateterism echipat cu singurul angiograf cardiac biplan din ţară. Valoarea acestei secţii depăşeşte trei milioane şi jumătate de euro, dar, mărturiseşte pentru gândul Alex Popa de la Inima Copiilor, "valoarea lui adevărată se va calcula însă, în curând, în vieţi salvate". CITEŞTE CINE A DONAT BANI PENTRU SECŢIA DE CARDIO- CHIRURGIE DE LA MARIE CURIE Popa, cel care a iniţiat proiectul în aprilie 2009, nu face estimări. Vrea să vadă mai întâi primul copil operat aici, echipa departamentului completă, dar şi organizarea unor misiuni medicale umanitare. "Vor veni echipe complete de medici şi asistenţi din centre prestigioase din străinătate, care vor realiza intervenţii chirurgicale împreună cu medicii români", spune Alex Popa. De altfel, câteva dintre numele grele ale chirurgiei pediatrice din ţară şi de peste hotare şi-au dat acceptul să lucreze în viitoarea echipă de la Marie Curie. X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : '624x30_text', 'size' : '0x0' }; X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : '600x152_up', 'size' : '0x0' };