Sunday, October 30, 2011
Scandal din nou! Dinu Damaschin a venit dupÄ Moni: "IeÅi sÄ-Å£i dau boarfele înapoi"
Dinu Damaschin, bÄcÄuanul care s-a autointitulat âtatÄl spiritualâ al MonicÄi Gabor, nu s-a mulÅ£umit sÄ se ia la harÅ£Ä cu Emil, tatÄl biologic al divei, în ziua nunÅ£ii fiicei sale celei mari, Alina. Ieri, Damaschin a mers la casa în care Moni a stat pe durata vizitei sale la BacÄu, cu câteva âcadouriâ. Damaschin, care susÅ£ine cÄ Moni a locuit la el în tinereÅ£e, când era cÄutatÄ de interlopi, i-a adus fostei doamne Columbeanu câteva haine rÄmase la el din acea perioadÄ. âMoni, ieÅi sÄ-Å£i dau boarfele înapoi. Te-am crescut ca pe fiica mea Åi tu-Å£i pui tatÄl sÄ mÄ batÄ? IeÅi odatÄâ, i-a strigat Damaschin, peste gard, MonicÄi. Cum era de aÅteptat, Monica nu Åi-a fÄcut apariÅ£ia, aÅa cÄ Damaschin a scos haineledintr-un geamantan Åi i le-a aruncat în curte. Un alt geamantan l-a lÄsat în mijlocul drumului, acolo unde l-a Åi gÄsit PoliÅ£ia, chematÄ de Monica în urma scandalului. Le-a trimis cafea jurnaliÈtilorIeri searÄ, Moni a pÄrÄsit BacÄul Åi s-a îndreptat spre BucureÅti. Ãnainte de plecare, le-a trimis jurnaliÅtilor care aÅteptau în faÅ£a casei, prin intermediul unei prietene, cafea Åi apÄ platÄ, âpentru cÄ drumul este lungâ. A dansat toatÄ noapteaZiua nunÅ£ii a fost tensionatÄ pentru membrii familiei Gabor, însÄ aceÅtia au uitat de toate problemele seara, la petrecere. A fost un party fÄrÄ fiÅ£e, Moni fiind de multe ori în centrul ringului, atât pentru a-Åi filma pÄrinÅ£ii care jucau de mama focului, cât Åi pentru a dansa cu tatÄl sÄu. Petrecerea a durat pânÄ spre dimineaÅ£Ä. CiteÅte Åi: Video de senzaÈie | Uite cum s-au dezlÄnÈuit pe ringul de dans pÄrinÈii MonicÄi Gabor! - 30.10.2011 16:59Video | Mr. Pink, eÅti gelos? Uite ce fericitÄ e Moni în braÅ£ele altui bÄrbat! - 30.10.2011 15:37ProaspÄtul cumnat al MonicÄi Gabor i-a ameninÅ£at pe ziariÅtii prezenÅ£i la nunta sa cu Alina: "Mâine vÄ caut eu, bulangiilor!" - 29.10.2011 23:40Foto Exclusiv | IatÄ ce rochie a ales Monica Gabor pentru petrecerea de nuntÄ a surorii sale! - 29.10.2011 21:32Ãnainte de petrecerea de nuntÄ, Moni Åi Ramona Gabor au mâncat la o pensiune - 29.10.2011 17:49Monica sau Ramona? Care dintre surorile Gabor a venit mai frumos îmbrÄcatÄ la nunta Alinei? - 29.10.2011 16:30
BNR a aprobat regulamentul care limiteazÄ creditul de consum în valutÄ, nu Åi pe cel imobiliar
BNR a aprobat regulamentul care limiteazÄ creditul de consum în valutÄ, nu Åi pe cel imobiliar Consiliul de AdministraÅ£ie al BNR a aprobat vineri un regulament privind împrumuturile destinate persoanelor fizice prin care limiteazÄ accesul la creditul de consum în valutÄ, fÄrÄ sÄ modifice însÄ condiÅ£iile pentru creditele imobiliare în monedÄ strÄinÄ cu ipotecÄ, aÅa cum era prevÄzut iniÅ£ial. "Ãn esenÅ£Ä, regulamentul impune creditorilor definirea unor criterii mai exigente pentru acordarea creditului de consum în valutÄ, însÄ nu afecteazÄ - comparativ cu condiÅ£iile actuale - accesul la creditele în valutÄ pentru care atât destinaÅ£ia, cât Åi garanÅ£iile aferente sunt de naturÄ imobiliarÄ", se aratÄ Ã®ntr-un comunicat transmis de BNR, citat de Mediafax. X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : 'rectangle_articol', 'size' : '0x0' }; Banca centralÄ precizeazÄ cÄ regulamentul urmÄreÅte echilibrarea acordÄrii de credite noi în monedÄ naÅ£ionalÄ faÅ£Ä de cele în valutÄ, ceea ce va contribui la consolidarea stabilitÄÅ£ii financiare Åi la asigurarea proactivÄ a capacitÄÅ£ii debitorilor neacoperiÅ£i la riscul valutar de a-Åi onora obligaÅ£iile de restituire a împrumuturilor contractate. "Se are în vedere reflectarea cu acurateÅ£e în preÅ£urile serviciilor financiare a riscurilor pe care acordarea de credite în valutÄ cÄtre debitorii neprotejaÅ£i faÅ£Ä de riscul valutar le incumbÄ atât pentru aceÅtia, cât Åi pentru bÄncile comerciale creditoare", se spune în comunicatul BNR. Regulamentul a fost supus dezbaterii publice Åi a luat în considerare Åi propuneri ale sistemului financiar-bancar transmise prin intermediul asociaÅ£iilor profesionale, precizeazÄ BNR. Ãn proiectul de regulament prezentat în luna septembrie pe site-ul BNR se spunea cÄ Ã®mprumuturile de consum vor avea o scadenÅ£Ä de cel mult cinci ani, iar clienÅ£ii trebuie sÄ aducÄ garanÅ£ii de 133% din valoarea împrumutatÄ, în timp ce la finanÅ£Ärile imobiliare în euro avansul va fi de cel puÅ£in 30%. Guvernatorul BNR, Mugur IsÄrescu, a declarat vineri cÄ banca centralÄ nu va impune restricÅ£ii la creditele în valutÄ pentru locuinÅ£e prin regulamentul privind creditele pentru populaÅ£ie, precizând cÄ prevederile iniÅ£iale au fost doar "Ålefuite", fÄrÄ sÄ fie operate multe schimbÄri. Potrivit proiectului prezentat în septembrie, banca centralÄ are în vedere limitarea maturitÄÅ£ilor la creditele de consum la cel mult cinci ani, faÅ£Ä de 20 de ani perioada maximÄ practicatÄ Ã®n prezent pe piaÅ£a bancarÄ pentru creditele de nevoi personale cu ipotecÄ. BNR viza delimitarea clarÄ a ariei de definire a crediteolor imobiliare, care urma sÄ cuprindÄ finanÅ£Ärile pentru care se constituie garanÅ£ie imobiliarÄ Åi sunt destinate exclusiv cumpÄrÄrii unui imobil (casÄ/teren), construirii unui imobil, sau amenajÄrii/extinderii unei locuinÅ£e. AcelaÅi regim s-ar aplica Åi creditelor de refinanÅ£are a împrumuturilor imobiliare. Creditele de consum cu ipotecÄ vor fi tratate la fel ca orice alt credit de consum. Ãn cazul creditelor de consum pentru cumpÄrarea de bunuri, clientul trebuie sÄ dispunÄ de o garanÅ£ie realÄ (în general ipotecarÄ) sau personalÄ (de exemplu poliÅ£Ä de asigurare) de 133% din suma împrumutatÄ. De asemenea, în cazul creditelor de consum cu alte destinaÅ£ii, debitorul persoanÄ fizicÄ va prezenta o garanÅ£ie realÄ sau personalÄ de 133% din valoarea împrumutului. Fac excepÅ£ie de la aceste prevederi creditele pentru tratamente medicale, pentru deces Åi pentru studii. Pentru creditele imobiliare, proiectul prevedea ca debitorul sÄ deÅ£inÄ un avans de cel puÅ£in 15% din valoarea imobilului la finanÅ£Ärile în lei, de 30% pentru creditele în euro Åi de 40% în cazul finanÅ£Ärilor în alte devize strÄine. BÄncile vor fi obligate, ca Åi pânÄ Ã®n prezent, sÄ elaboreze scenarii de risc astfel încât gradul de îndatorare sÄ nu depÄÅeascÄ pe întreaga perioadÄ pânÄ la scadenÅ£Ä nivelul maxim stabilit de normele proprii de finanÅ£are. Pentru fundamentarea nivelului îndatorÄrii la creditele de consum, bÄncile vor face simulÄri pornind pe baza unor indici valorici stabiliÅ£i de cÄtre regulament. Astfel, nivelurile maxime admise pentru gradul total de îndatorare sunt stabilite inclusiv prin luarea în considerare a riscului valutar, riscului de ratÄ a dobânzii, Åi a riscului de diminuare a veniturilor disponibile pe perioada de derulare a creditului. X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : '624x30_text', 'size' : '0x0' }; X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : '600x152_up', 'size' : '0x0' };
Wednesday, October 26, 2011
Sunday, October 23, 2011
Friday, October 21, 2011
RAPORT: Ce efect a avut ordonanÅ£a creditelor: 160.000 de credite refinanÅ£ate Åi 229.000 de rambursÄri anticipate
De la publicarea în Monitorul Oficial a OrdonanÅ£ei de urgenÅ£Ä nr.50/2010 Åi pânÄ la finele lunii mai anul curent efectul pe piaÅ£a bancarÄ a actului normativ a condus la dublarea numÄrului de credite de refinanÅ£are faÅ£Ä de perioadÄ iunie 2009 â" mai 2010, iar numÄrul total al celor care au ales sÄ ramburseze anticipat împrumutul, dupÄ ce comisonul a fost redus sau anulat, s-a ridicat la 229.000 de clienÅ£i. Datele au fost centralizate de Consiliul ConcurenÅ£ei, care a realizat un studiu în acest sens. Conform sursei citate, âscopul urmÄrit prin introducerea dispoziÅ£iilor referitoare la eliminarea sau, dupÄ caz, reducerea comisionului de rambursare anticipatÄ la toate creditele destinate consumatorilor persoane fizice a fost creÅterea corectÄ a concurenÅ£ei între bÄnci, ca urmare a creÅterii gradului de mobilitate a clienÅ£ilor. Un indicator important în constatarea realizÄrii acestui obiectiv s-a concretizat în evoluÅ£ia activitÄÅ£ii de refinanÅ£are la nivelul sistemului bancar din Româniaâ.Ãn perioada menÅ£ionatÄ s-au acordat aproximativ 160 mii de credite de refinanÅ£are, comparativ cu 85,5 mii credite de refinanÅ£are acordate în perioada iunie 2009 â" mai 2010. âPrin urmare, cel puÅ£in 160 mii de clienÅ£i au beneficiat în mod direct de eliminarea/reducerea comisionului de rambursare anticipatÄ. Acestora li se adaugÄ clienÅ£ii care au efectuat în aceastÄ perioadÄ rambursÄri anticipate ale creditelor, parÅ£iale (229 mii clienÅ£i) sau totale (altele decât refinanÅ£Ärile), precum Åi cei care Åi-au renegociat contractele în condiÅ£ii mai favorabile, se aratÄ Ã®n sursa citatÄ. Bogdan ChiriÅ£oiu, preÅedintele instituÅ£iei, a declarat încÄ de acum un an cÄ apariÅ£ia OUG 50 va duce la o explozie a refinanÅ£Ärilor, întrucât noile norme permit clienÅ£ilor condiÅ£ii mult mai avantajoase. Din raportul Consiliul ConcurenÅ£ei se poate observa cum a crescut volumul cumulate al creditelor de refinanÅ£are în lei, de la 1.027 milioane de lei, în perioada iunie 2009- mai 2010, la 2.169 milioane de lei în perioada iunie 2010-mai 2011. âConsiderând, în medie, o reducere cu 3 puncte procentuale a comisionului de rambursare anticipatÄ plÄtit de clienÅ£ii bancari care Åi-au refinanÅ£at creditele, în perioada urmÄtoare apariÅ£iei OrdonanÅ£ei, prevederile art. 67 au condus la economii de aproximativ 65 milioane de lei Åi 10 milioane de euroâ, se precizeazÄ Ã®n sursa citatÄ. La aceste sume se adaugÄ alte 16 milioane de lei Åi 7,85 milioane de euro ca urmare a rambursÄrilor anticipate, al cÄror volum s-a ridicat la 542,2 milioane lei, respectiv 261,9 milioane euro.
Sunday, October 16, 2011
Saturday, October 15, 2011
Unicredit: Am pregÄtit investiÅ£ii de peste 100 mil. euro în România, ne uitÄm Åi la preluÄri
Unicredit: Am pregÄtit investiÅ£ii de peste 100 mil. euro în România, ne uitÄm Åi la preluÄri Grupul Unicredit a pregÄtit investiÅ£ii de peste 100 milioane euro pentru România în urmÄtorii ani pentru extinderea reÅ£elei cu 300 unitÄÅ£i, dar ia în considerare totodatÄ achiziÅ£ia unei bÄnci, având în vedere scÄderea preÅ£urilor, a declarat pentru MEDIAFAX Roberto Nicastro, general manager al bÄncii "Suntem deschiÅi sÄ luÄm în considerare (achiziÅ£ia unei bÄnci -n.r.). PânÄ acum au fost mai mult discuÅ£ii decât ceva concret. DupÄ cum foarte bine aÅ£i observat, preÅ£ul bÄncilor a scÄzut, dar aÅteptÄrile sunt legate foarte mult de ceea ce era în trecut, astfel cÄ mai întâi trebuie sÄ vedem o ajustare a acestor aÅteptÄri Åi abia apoi este posibil sÄ avem discuÅ£ii mai serioase. Nu am avut nicio discuÅ£iei unu la unu. Suntem deschiÅi, dar deocamdatÄ nu este nimic concret. Ne place sÄ creÅtem în România dar pânÄ acum preÅ£urile au fost foarte mari", a spus Nicastro. X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : 'rectangle_articol', 'size' : '0x0' }; PânÄ Ã®n prezent, mesajul lui Nicastro privind posibilitatea unei achiziÅ£ii era cÄ nu exclude potenÅ£iale achiziÅ£ii dacÄ va exista o oportunitate potrivitÄ. Nicastro, numÄrul doi în grupul Unicredit dupÄ Federico Ghizzoni, spune însÄ cÄ investiÅ£iile planificate depind în foarte mare mÄsurÄ de evoluÅ£ia economiei româneÅti. "Avem acest plan de a deschide 300 de noi sucursale în România. Momentul este ceva la care încÄ lucrÄm, pentru cÄ depinde de evoluÅ£ia economiei. Este dificil sÄ spun pânÄ când vom finaliza investiÅ£ia. Ãn acest an am deschis 11 sucursale Åi vrem sÄ accelerÄm procesul. EvoluÅ£ia de anul viitor va depinde foarte mult de vitzeza economiei", a arÄtat Nicastro. Pentru acest an, strategia de investiÅ£ii a bÄncii pentru România viza deschiderea a 50 de sucursale. PânÄ Ã®n prezent au fost deschise 11, iar Nicastro estimeazÄ cÄ pânÄ la finele anului numÄrul va ajunge la 15-20. X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : '624x30_text', 'size' : '0x0' }; X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : '600x152_up', 'size' : '0x0' };
GheÅ£ea: BNR a acceptat ca la creditele pentru locuinÅ£e sÄ fie menÅ£inute condiÅ£iile actuale
GheÅ£ea: BNR a acceptat ca la creditele pentru locuinÅ£e sÄ fie menÅ£inute condiÅ£iile actuale BÄncile vor putea acorda în continuare credite în valutÄ pentru achiziÅ£ia de locuinÅ£e în actualele condiÅ£ii, BNR fiind de acord ca prevederile noilor reglementÄri sÄ nu se aplice creditelor ipotecare Åi imobiliare, a declarat Radu GraÅ£ian GheÅ£ea, preÅedintele AsociaÅ£iei Române a BÄncilor (ARB). "Avem veÅti bune de la discuÅ£iile cu BNR. Noul regulament nu afecteazÄ achiziÅ£iile de locuinÅ£e, care se vor face în condiÅ£iile exitente. De asemenea, nici achiziÅ£ia de locuinÅ£e prin programul Prima CasÄ nu nu va fi afectatÄ", a declarat GheÅ£ea la Romania Financial Forum 2011, eveniment organizat de MEDIAFAX în parteneriat cu BNR. X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : 'rectangle_articol', 'size' : '0x0' }; BNR a pregÄtit un regulament prin care va limita, printre altele, accesul populaÅ£iei la creditele în altÄ monedÄ decât leul. Potrivit proiectului, creditele de consum vor avea o scadenÅ£Ä de cel mult cinci ani, iar clienÅ£ii trebuie sÄ aducÄ garanÅ£ii de 133% din valoarea împrumutatÄ, în timp ce la finanÅ£Ärile imobiliare în euro avansul ar trebui sÄ fie de cel puÅ£in 30%. BNR doreÅte sÄ delimiteze clar aria de definire a crediteolor imobiliare, care va cuprinde finanÅ£Ärile pentru care se constituie garanÅ£ie imobiliarÄ Åi sunt destinate exclusiv cumpÄrÄrii unui imobil (casÄ/teren), construirii unui imobil, sau amenajÄrii/extinderii unei locuinÅ£e. AcelaÅi regim se aplicÄ Åi creditelor de refinanÅ£are a împrumuturilor imobiliare. Pentru creditele imobiliare, debitorul ar urma sÄ vinÄ cu un avans de cel puÅ£in 15% din valoarea imobilului la finanÅ£Ärile în lei, de 30% pentru creditele în euro Åi de 40% în cazul finanÅ£Ärilor în alte devize strÄine. Comunitatea bancarÄ s-a arÄtat rezervatÄ faÅ£Ä de unele prevederi din proiectul de regulament, iar GheÅ£ea a anunÅ£at cÄ instituÅ£iile de credit au transmis BNR o serie de propuneri pentru a fi discutate cu oficialii bÄncii centrale. X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : '624x30_text', 'size' : '0x0' }; X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : '600x152_up', 'size' : '0x0' };
Friday, October 14, 2011
"Butoane" Åi firma ginerelui senatorului MÄgureanu, daÅ£i în judecatÄ pentru neachitarea creditului bancar
"Butoane" Åi firma ginerelui senatorului MÄgureanu, daÅ£i în judecatÄ pentru neachitarea creditului bancar Emporiki Bank cere în instanÅ£Ä executarea silitÄ a lui Octavian Grecu, zis "Butoane", a soÅ£iei acestuia, Monica Grecu Åi a firmei Danubius Food Trading, deÅ£inutÄ de Sorin GÄzdaru, soÅ£ul RalucÄi MÄgureanu, fiica senatorului Cezar MÄgureanu. Ãntr-un alt dosar, JudecÄtoria Giurgiu a aprobat deja, printr-o sentinÅ£Ä irevocabilÄ, declanÅarea executÄrii silite a firmei lui Sorin GÄzdaru, Danubius Food Trading. Ãn alte trei dosare, banca cere executarea silitÄ a garanÅ£ilor pentru acest credit. X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : 'rectangle_articol', 'size' : '0x0' }; CITEÅTE ÅI SENATORUL MAFIEI. Documentul INCENDIAR din cauza cÄruia PARLAMENTARUL prieten cu "BUTOANE" ar trebui sÄ-Åi dea DEMISIA Numele lui Grecu apare în trei dosare înregistrate pe rolul JudecÄtoriei Giurgiu, în care banca cere aprobarea declanÅÄrii executÄrii silite a garanÅ£ilor pentru creditul de 300.000 de euro pe care firma Danubius Food Trading l-a contractat în 2008 Åi pe care acum nu îl mai poate achita. Octavian Grecu a garantat achitarea acestui credit, care expirÄ Ã®n 2013, cu trei poliÅ£e de asigurare pentru trei dintre vilele pe care le deÅ£ine în Giurgiu, în valoare de peste 500.000 de euro. X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : '624x30_text', 'size' : '0x0' }; X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : '600x152_up', 'size' : '0x0' };
Scandal pe autostrada Arad -Nadlac
ARAD. Scandal în jurul autostrazii dintre oraÅul NÄdlac Åi Arad , ce face legÄtura cu autostrada din Mako. DupÄ câteva zile de la începerea lucrÄrilor, zeci de localnici s-au trezit cÄ peste parcelele însÄmânÅ£ate cu porumb, trece un drum lung de mai bine de 1 km.Bucla care nu se regÄseÅte în proiectul aprobat încÄ din 2009 i-a pus pe oameni pe jar. Constructorul s-a vÄzut nevoit sÄ sisteze lucrÄrile în zonÄ, iar la Primaria din Nadlac au început sÄ curgÄ plângerile AutoritÄÅ£ile locale nu Åtiu motivul pentru care drumul care leagÄ DN7 cu autostrada din Ungaria va fi lungit cu aproximativ 1,5 km. Pentru aceastÄ porÅ£iune trebuie un proiect nou Åi o nouÄ rundÄ de despÄgubiri. Popas pentru maÅini Perimetrul aflat în discuÅ£ie este prevÄzut pentru locurile de popas, zona de servicii, care existÄ pe toate autostrÄzile. Chiar dacÄ era prevÄzutÄ Åi în proiectul din 2009 acum, cu noul teren va fi lÄrgitÄ considerabil. LucrÄri sistate AutoritÄÅ£ile au fost nevoite sÄ-Åi recunoascÄ vina Åi încearcÄ sÄ rezolv lucrurile. Doar cÄ nu este atât de simplu pentur cÄ orice modificare presupune un alt proiect Åi, în plus trebuie emisÄ o ordonanÅ£Ä care sÄ aprobe despÄgubirea pentru teren dar Åi pentru însÄmânÅ£area parcelelor. PânÄ se rezolvÄ aceste litigii, lucrÄrile pe autostradÄ au fost sistate. Supracontrol la autostrada Nadlac â" Arad Sase supervizori pentru Arad – Nadlac JA.M.A.
Wednesday, October 12, 2011
Germania lucreazÄ Ã®n secret la un plan prin care creditorii Greciei sÄ Ã®Åi asume pierderi de 60%
Germania lucreazÄ Ã®n secret la un plan prin care creditorii Greciei sÄ Ã®Åi asume pierderi de 60% Germania lucreazÄ Ã®n spatele uÅilor închise la un plan de "default dur" al Greciei, prin care creditorii privaÅ£i, respectiv bÄncile Åi fondurile de pensii, sÄ Ã®Åi asume pierderi de 60%, cu riscul de a provoca o reacÅ£ie în lanÅ£ în sudul Europei, în lipsa unor mÄsuri credibile de protecÅ£ie. Oficiali de la Berlin au declarat cÄ este probabil ca investitorii privaÅ£i sÄ sufere noi pierderi legate de deÅ£inerile de obligaÅ£iuni suverane elene, peste cele de 21% convenite în iulie, potrivit The Telegraph. X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : 'rectangle_articol', 'size' : '0x0' }; Nivelul exact al acestor pierderi va depinde de concluziile inspectorilor CE/FMI care Åi-au încheiat misiunea la Atena. DelegaÅ£ia CE/BCE/FMI a anunÅ£at marÅ£i cÄ Grecia va primi urmÄtoarea tranÅÄ de împrumut, de 8 miliarde euro, în luna noiembrie, dupÄ ce rapoartele troicii vor fi avizate de cÄtre miniÅtrii FinanÅ£elor din zona euro Åi Consiliul Director al FMI. "Multe s-au întâmplat din iulie. Grecia nu Åi-a respectat angajamentele, astfel încât putem considera cÄ reevaluarea în scÄdere a datoriilor cu 21% nu mai este suficientÄ", a spus una dintre surse. Ministrul german de FinanÅ£e Wolfgang Schauble a declarat pentru Frankfurter Allgemeine cÄ revizuirea iniÅ£ialÄ este probabil prea micÄ, iar bÄncile trebuie sÄ aibÄ suficient capital pentru a suporta la nevoie pierderi mai mari. La Berlin au circulat estimÄri privind o reducere de 60% a datoriilor cÄtre creditorii privaÅ£i. Schimbarea politicii germane seamÄnÄ cu cea de anul trecut, când cancelarul Angela Merkel a propus pentru prima oarÄ revizuirea în scÄdere a valorii obligaÅ£iunilor suverane elene, ceea ce a dus la un nou puseu al crizei Åi a obligat Irlanda sÄ cearÄ ajutor financiar internaÅ£ional. "Poate avea loc un efect al bulgÄrelui de zÄpadÄ. PieÅ£ele îÅi vor îndrepta instantaneu atenÅ£ia asupra Portugaliei, unde randamentul obligaÅ£iunilor pe doi ani a ajuns la 17%", a declarat Andrew Roberts, director în domeniul creditelor la RBS. ObligaÅ£iunile Greciei pe termen de zece ani sunt tranzacÅ£ionate cu un discount de 60% pe piaÅ£Ä, dar bÄncile europene nu trebuie sÄ revizuiascÄ Ã®n scÄdere activele atâta timp cât nu are loc un default oficial, iar datoriile fac parte din portofoliul de împrumuturi pe termen lung. Pericolul apare dacÄ bÄncile sunt obligate sÄ "cristalizeze" daunele înainte de a-Åi majora capitalul. Germania riscÄ sÄ deschidÄ o cutie a Pandorei cu aceastÄ propunere, considerÄ Marcel Alexandrovici, analist la Jefferies Fixed Income. "Ar fi un dezastru, un semnal cÄ plasamentele în obligaÅ£iuni suverane nu sunt sigure. Investitorii îÅi vor retrage plasamentele din Portugalia, Irlanda, Spania Åi Italia", a avertizat Alexandrovici. Analistul a arÄtat cÄ FranÅ£a este împotrivÄ, ca Åi Banca CentralÄ EuropeanÄ. "Ei Åtiu cÄ bÄncile au nevoie de timp pentru a se adapta. Nu cred cÄ Europa va apÄsa pe trÄgaci", a adÄugat analistul. Merkel Åi preÅedintele francez Nicolas Sarkozy s-au angajat duminicÄ sÄ facÄ tot ce va fi necesar pentru garantarea recapitalizÄrii bÄncilor Åi un plan pentru susÅ£inerea în continuare a Greciei Åi zonei euro pânÄ la sfârÅitul acestei luni. PublicaÅ£ia La Tribune a relatat la sfârÅitul lui septembrie cÄ germanii lucreazÄ la un plan secret numit "Eureca". Potrivit planului realizat de consultanÅ£i foarte influenÅ£i în guvernul cancelarului Angela Merkel, Grecia ar trebui sÄ includÄ toate activele publice într-o structurÄ pe care sÄ o vândÄ unei instituÅ£ii europene pentru 125 miliarde euro Åi sÄ-Åi reducÄ astfel nivelul de îndatorare de la 145% din PIB la 88%. X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : '624x30_text', 'size' : '0x0' }; X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : '600x152_up', 'size' : '0x0' };
Tuesday, October 11, 2011
Aradenii bat companiile, la credite
ARAD.Ãmprumuturile luate de arÄdeni, persoane fizice, sunt mai mari decât cele accesate de firme. Creditarea se dovedeÅte încÄ o datÄ a fi un proces destul de greoi pentru companii, insitituÅ£iile bancare având reÅ£ineri în ceea ce priveÅte acordarea de fonduri în mediul privat. Pe de altÄ parte, populaÅ£ia Aradului se împrumutÄ Ã®ntr-un ritm susÅ£inut, creditele populaÅ£iei depÄÅind un miliard de euro. 2,03 miliarde euro! Aceasta este suma totalÄ a creditelor accesate atât de populaÅ£ie cât Åi de agenÅ£ii economici din Arad. Din aceastÄ sumÄ, însÄ, doar puÅ£in peste 46 de procente a fost accesatÄ de companiile care au investit în dezvoltarea economicÄ a judeÅ£ului. Restul de 54 de procente, o valoare deloc de neglijat, a ajuns în buzunarele arÄdenilor, în mare parte fiind vorba despre creditele pentru nevoi personale. SiutaÅ£ia de la Arad nu este însÄ una singularÄ.Nu doar arÄdenii au vÄzut în bÄnci o sursÄ sigurÄ de finanÅ£are pentru acoperirea diferitelor nevoie financiare, ci Åi populaÅ£ia din majoritatea celorlalte judeÅ£e. La nivel naÅ£ional, doar 13 judeÅ£e se pot lÄuda cu o creditare mai sÄnÄtoasÄ, în sensul cÄ societÄÅ£ile comericale au luat mai mulÅ£i bani din bÄnci, decât populaÅ£ie. Printre cele 13 judeÅ£e, cotate de publicaÅ£iile economice naÅ£ionale ca având un potenÅ£ial susÅ£inut de dezvoltare economicÄ, se numÄrÄ Åi judeÅ£ele vecine: TimiÅ Åi Bihor. JA-A.P.
Monday, October 10, 2011
Saturday, October 8, 2011
Thursday, October 6, 2011
Sunday, October 2, 2011
Saturday, October 1, 2011
Cum îÅi recupereazÄ din pierderi cea mai mare bancÄ din America. Va percepe un comision lunar de cinci dolari pentru clienÅ£ii care fac cumpÄrÄturi cu cardul
Cum îÅi recupereazÄ din pierderi cea mai mare bancÄ din America. Va percepe un comision lunar de cinci dolari pentru clienÅ£ii care fac cumpÄrÄturi cu cardul Bank of America, cea mai mare bancÄ din Statele Unite, îi va taxa cu cinci dolari pe lunÄ pe clienÅ£ii care îÅi folosesc cardul de debit la cumpÄrÄturi, relateazÄ Huffington Post. Comisionul se va aplica doar în lunile în care cardul a fost folosit pentru achitarea unei plÄÅ£i la un magazin, el nefiind perceput în cazul tranzacÅ£iilor efectuate la bancomate. NumÄrul tranzacÅ£iilor cu cardul a crescut cu aproape 10% în aprilie 2011, faÅ£Ä de aceeaÅi perioada a anului trecut, potrivit informaÅ£iilor portalului Digital Transactions. X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : 'rectangle_articol', 'size' : '0x0' }; Noua taxÄ anunÅ£atÄ de Bank of America face parte dintr-o serie de comisione impuse recent de marile bÄnci americane, în încercarea de a recupera o parte din veniturile pierdute din pricina noilor reglementÄri din domeniul bancar. CiteÅte Åi Lista comisioanelor "exotice" percepute de bÄncile din România. VEZI AICI cât cere banca în plus dacÄ Ã®Å£i plÄteÅte altcineva rata Astfel, de la 1 octombrie va intra în vigoare decizia BÄncii Centrale a SUA prin care comisioanele de transfer vor fi plafonate la cel mult 21 de cenÅ£i pe tranzacÅ£ie. MÄsura a venit în urma presiunilor din partea comercianÅ£ilor. AceÅtia s-au plâns cÄ taxele mari de procesare a tranzacÅ£iilor cu cardul pe care trebuie sÄ le plÄteascÄ bÄncilor Åi companiilor de credit îi vor obliga sÄ mÄreascÄ preÅ£urile, ceea ce le afecteazÄ afacerile. Ãn 2010, comisioanele de transfer plÄtite de vânzÄtorii americani s-au ridicat la valoarea de 20,5 miliarde de dolari. X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : '624x30_text', 'size' : '0x0' }; X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : '600x152_up', 'size' : '0x0' };
Subscribe to:
Posts (Atom)