Scandalul unei definiţii din România ajunge în New York Times. O organizaţie cere Academiei Române schimbarea felului în care e explicat cuvântul „jidan” în DEX

Scandalul unei definiţii din România ajunge în New York Times. O organizaţie cere Academiei Române schimbarea felului în care e explicat cuvântul „jidan” în DEX Centrul pentru Monitorizarea şi Combaterea Antisemitismului cere Academiei Române să specifice clar că termenul "jidan" este unul peiorativ. Cuvântul "jidan" este "o expresie a rasismului în cea mai primitivă formă" şi conţine "esenţa urii faţă de evrei", se arată în scrisoarea Centrului pentru Monitorizarea şi Combaterea Antisemitismului din România, transmisă, luni, pe adresa de e-mail a Institutului de Lingvistică al Academiei Române. Despre cererea de schimbare a definiţiei din DEX a scris, luni, agenţia de presă Associated Press, ştirea fiind preluată şi de New York Times. Maximilian Katz, directorul Centrului pentru Monitorizarea si Combaterea Antisemitismului din România, a declarat pentru AP: "acest cuvânt a fost auzit de evrei atunci când aceştia au fost urcaţi în trenurile morţii", făcând referire la masacrarea a sute de mii de evrei români în Al Doilea Război Mondial. X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : 'rectangle_articol', 'size' : '0x0' }; În scrisoarea citată de Mediafax, Centrul pentru Monitorizarea şi Combaterea Antisemitismului din România (MCA România) cere Institutului de Lingvistică "Iorgu Iordan-Al. Rosetti", din cadrul Academiei Române, să schimbe din Dicţionarul Explicativ al Limbii Române (DEX) definiţia cuvântului "jidan", considerat insultător la adresa evreilor, şi să specifice clar că este vorba de un termen peiorativ. În luna iulie, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a recomandat, Academiei Române şi Institutului de Lingvistică "Iorgu Iordan" să schimbe felul în care este definit cuvântul "ţigan" în Dicţionarul Explicativ al Limbii Române. În urma unei petiţii depuse de mai multe organizaţii, CNCD le-a recomandat celor două instuţii să pună în dreptul celei de-a treia definiţii a cuvântului "ţigan", "epitet dat unei persoane cu apucături rele", precizarea că acest sens este unul peiorativ. Istoria controversatei definiţii Potrivit scrisorii Centrului pentru Monitorizarea şi Combaterea Antisemitismului din România, în Dicţionarul limbii române (DEX), ediţia din 1998, termenul "jidan" era definit ca "un cuvânt popular şi peiorativ". În DEX, ediţia a II-a din 2009, termenul "jidan" a fost redefinit şi prezentat publicului larg ca un cuvânt "familiar" care poate fi folosit în loc de cuvântul "evreu", în timp ce, tot în DEX, ediţia a II-a din 2009, cuvântul "familiar" este definit astfel: "adjectiv folosit în vorbirea obişnuită: simplu, fără pretenţii. simplu, prietenos, apropiat". "Caracterizarea cuvântului «jidan» ca fiind un cuvânt «familiar» transformă cea mai abjectă expresie a antisemitismului existentă în limba română într-un sinonim al cuvântului «evreu». Cuvântul «jidan» este o expresie a rasismului în cea mai primitivă formă; în cuvântul «jidan» se află esenţa urii faţă de evrei; este cea mai cuprinzătoare expresie a antisemitismului. Cuvântul «jidan» este ultimul cuvânt pe care sutele de mii de evrei prigoniţi l-au auzit înainte ca bunurile lor să fie jefuite, arse şi distruse, înainte ca patul armelor să le zdrobească oasele, înainte ca ei să fie încărcaţi în vagoanele trenului morţii, înainte ca mulţi dintre ei să fie omorâţi ca nişte animale numai din cauza faptului că s-au născut evrei", se spune în scrisoarea Centrului pentru Monitorizarea şi Combaterea Antisemitismului. Academia Română: "Nu am primit nimic" Pe de altă parte, academicianul Marius Sala, vicepreşedinte al Academiei Române, a declarat, marţi dimineaţă, pentru Mediafax că forul nu a primit nicio solicitare cu privire la vreun cuvânt din Dicţionarul Explicativ al Limbii Române (DEX) a cărui definiţie este considerată antisemită, însă în momentul în care va primi o astfel de solicitare o va analiza. "Nu am primit nimic la Academia Română. Când o să primim, o să discutăm. Dar nu poţi să scoţi un cuvânt din limba română. O să avem grijă în noile ediţii (ale DEX, n.r.) să reformulăm în aşa fel încât să nu creeze suspiciuni", a mai spus lingvistul Marius Sala, care este şi director al Institutului de Lingvistică "Iorgu Iordan-Al. Rosetti". Solicitarea Centrului pentru Monitorizarea şi Combaterea Antisemitismului din România a fost prezentată, prin intermediul declaraţiilor lui Maximilian Katz, şi de agenţia de presă The Associated Press, materialul fiind preluat de New York Times. Csaba Ferenc Astalosz, preşedintele Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, care a primit, de asemenea, o copie a scrisorii, a spus că este de acord cu Centrul pentru Monitorizarea şi Combaterea Antisemitismului. "Cererea lor este justificată", a spus Asztalosz într-un interviu telefonic. "Cuvântul trebuie să arate sensul real, că acesta este peiorativ, că este rasist, atât în cazul evreilor, cât şi al romilor", a mai spus Csaba Ferenc Astalosz. Aproximativ 280.000 de evrei şi 11.000 de romi au fost ucişi în timpul regimului dictatorial al mareşalului Ion Antonescu din Al Doilea Război Mondial. Madalina Cerban, madalina.cerban@mediafax.ro X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : '624x30_text', 'size' : '0x0' }; X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : '600x152_up', 'size' : '0x0' };