Miliardele de euro de la FMI nu se văd în creditare. Adrian Vasilescu, BNR: Băncile îi verifică "la sânge" pe cei care solicită împrumuturi. Ce vor bancherii pentru a da drumul la creditare

Miliardele de euro de la FMI nu se văd în creditare. Adrian Vasilescu, BNR: Băncile îi verifică "la sânge" pe cei care solicită împrumuturi. Ce vor bancherii pentru a da drumul la creditare În ciuda miliardelor de euro "pompate" de BNR în sistemul bancar, creditarea nu merge în România. Soldul creditelor în lei luate de populaţie a ajuns în luna iunie la 35,4 miliarde lei, în scădere cu 5,8% comparativ cu iunie 2010, şi în creştere nesemnificativă, cu 0,1%, faţă de luna mai 2011, potrivit datelor publicate luni de BNR. Şi împrumuturile în valută ale gospodăriilor populaţiei au scăzut faţă de anul trecut. Astfel, soldul împrumuturilor în valută ale populaţiei a ajuns la finele lunii iunie la echivalent 66,47 miliarde lei, în scădere cu 0,3% faţă de aceeaşi perioadă de anul trecut, dar cu 3,2% mai mult comparativ cu mai 2011. În total, soldul creditelor în lei şi în valută acordat populaţiei de către bănci este echivalentul a circa 102 miliarde lei. Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, spune că băncile "verifică la sânge" pe cei interesaţi de credite. "La nivelul populaţiei s-a restrâns foarte mult numărul celor care pot să ia credite. Mulţi s-au împrumutat la bănci în anii de boom (al creditării-n.n.), multora le-au scăzut veniturile în anii de criză. Băncile verifică la sânge dacă cel care vrea să ia un credit are posibilitatea să returneze înapoi banii în perioada de derulare a creditului", a explicat pentru gândul Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR. X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : 'rectangle_articol', 'size' : '0x0' }; El spune că nici marea majoritate a firmelor din România nu stă mai bine când vine vorba de condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească pentru a obţine un împrumut în această perioadă. "Avem 100 de companii mari, 1.000 de companii relevante şi din restul, multe au bilanţuri care nu sunt în măsură să ofere încredere băncilor pentru a obţine credite", mai adaugă Vasilescu. El a arătat că în prezent băncile au o "atitudine pasivă, de aşteptare". Ce "aşteaptă" băncile de la economie pentru a fi convinse să acorde credite "Lucrurile sunt foarte complicate în această criză. Nu numai la noi, ci în toată lumea. România a ieşit din recesiune la 31 martie. Nu ştim ce a făcut în trimestrul al II-lea. Pe 16 august o să aflăm dacă în trimestrul al II-lea am avut PIB cu plus, cu minus sau o stagnare. În septembrie vom avea datele desfăşurate. Dacă PIB va fi cu plus, este un semn de încredere, dacă va fi cu minus sau stagnare - din nou vor fi semne de întrebare", ne-a explicat consilierul guvernatorului BNR. Soldul creditului neguvernamental acordat de instituţiile de credit a crescut în luna iunie 2011 cu 2,9 % (3,2 % în termeni reali) faţă de luna mai 2011, până la nivelul de 213.651,2 milioane lei. Creditul în lei a crescut cu 1,0% (1,3 % în termeni reali), în timp ce creditul în valută exprimat în lei s-a majorat cu 4,0 % (exprimat în euro, creditul în valută a crescut cu 1,2 %). "La 30 iunie 2011, creditul neguvernamental a înregistrat o creştere de 1,3% (-6,1% în termeni reali) faţă de 30 iunie 2010, pe seama majorării cu 0,9 % a componentei în lei (-6,5 % în termeni reali) şi cu 1,6% a componentei în valută exprimată în lei (exprimat în euro, creditul în valută s-a majorat cu 4,8 la sută)", se arată în datele publicate luni de BNR. 500 de milioane de euro pe zi, plasate de bănci la BNR, cu scadenţa pe o zi Băncile comerciale au plasat în luna iunie 45,6 miliarde de lei în depozite cu scadenţa la o zi la BNR, cel mai mare volum din ultimele cinci luni, potrivit datelor publicate luni de Banca Naţională a României (BNR), citate de Mediafax. Aceasta corespunde unei medii zilnice de circa 500 de milioane de euro. Analiştii contactaţi de gândul sunt de părere că prudenţa bancherilor se datorează creditelor neperformante din sistemul bancar. "Băncile au încă portofolii de credite neperformante. Prudenţa este foarte mare pentru a nu înrăutăţi situaţia. Prima prioritate este repararea bilanţului prin restructurarea creditelor existente şi abia în al doilea rând vine majorarea portofoliului de credite, iar aceasta se face în mod foarte selectiv", a declarat pentru gândul Radu Crăciun, director de investiţii la Eureko Pensii. Pe de altă parte, Ministerul Finanţelor şi-a diversificat sursele de finanţare, recurgând şi la împrumuturi de pe pieţele externe. "Băncile sunt obligate să fie foarte lichide, să găsească modalitatea de a pune banii la muncă", a adăugat Crăciun. Radu Gheţea, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), spune că faptul că, în iunie, s-a atins cel mai mare volum din ultimele cinci luni plasat de băncile comerciale la BNR în depozite cu scadenţa la o zi ţine doar de conjunctură. "Este o conjunctură. Nu este un barometru (suma pe care băncile o plasează la BNR cu scadenţa la o zi-n.red.). La BNR băncile plasează surplusul de lichidităţi. Sunt foarte prost remunerate aceste plasamente", a conchis Gheţea. Băncile au posibilitatea să plaseze banii la BNR în depozite de o zi la o rată egală cu dobânda de politică monetară minus patru puncte procentuale. Consiliul de Administraţie al BNR a decis în 29 iunie să menţină rata dobânzii de politică monetară la 6,25%, pentru a noua şedinţă consecutiv. X1_AdParams = { 'pub' : '632203491294404', 'site' : 'gandul', 'section' : 'site', 'zone' : '600x152_up', 'size' : '0x0' };