Cernavodă, locul 50 în lume în clasamentul siguranţei. Şefii centralei se tem mai mult de scandalul mediatic

Cernavodă, locul 50 în lume în clasamentul siguranţei. Şefii centralei se tem mai mult de scandalul mediatic Centrala nucleară de la Cernavodă ocupă locul 15 între toate centralele nucleare din lume şi locul 1 între centralele de tip CANDU, din punct de vedere al randamentului de exploatare exprimat prin aşa-numitul factor de capacitate, a declarat ieri, într-o conferinţă de presă organizată la Cernavodă, directorul de centrală, dr.ing. Marian Şerban. Din punct de vedere al siguranţei de exploatare, centrala de la Cernavodă ar fi între primele 50 din lume. Există 443 de reactoare în peste 250 de centrale nucleare furnizoare de energie electrică, răspândite preponderent în SUA, Europa, Rusia, China şi Japonia. Factorul de capacitate determină productivitatea unei centrale nucleare, în raport cu capacitatea pentru care a fost proiectată. Împreună, reactoarele 1 şi 2 au funcţionat, în media anului 2010, la 94% din capacitate, iar reactorul 1 a produs chiar puţin peste capacitate. "Pe plan mondial, factorul de capacitate este optzeci şi ceva la sută, iar media centralelor nucleare din SUA este de 90 la sută", a precizat Şerban. Directorul CNE Cernavodă, dr.ing. Ionel Bucur, a declarat că, în urma verificărilor efectuate anul trecut, de 21 de specialişti ai World Association of Nuclear Operators (WANO), majoritatea americani, s-a stabilit că centrala de la Cernavodă se află între primele 50 de centrale nucleare din punct de vedere al siguranţei de exploatare şi pe locul 3 între centralele de tip CANDU. Cernavodă este la 2 m peste nivelul maxim cunoscut al Dunării Conducerea CNE dă asigurări că niciun cataclism previzibil nu poate periclita buna funcţionare a centralei nucleare, care este pregătită pentru situaţii de urgenţă, datorită proiectării şi realizării solide, mecanismelor de siguranţă şi personalului de calitate. "Suntem o companie de stat, dar funcţionăm pe principiile unei multinaţionale", spune Şerban. "Chiar dacă este proiectată să reziste la cutremure de magnitudine 8 pe scara Mercalli, nu Richter, aşa cum s-a spus, robusteţea centralei este asigurată şi la cutremure mai mari. Aţi văzut că, în Japonia, nu cutremurul a fost cel care a produs avarierea generatoarelor, ci valul tsunami care a urmat cutremurului. La noi, un tsunami este exclus, iar poziţia centralei este la 2 metri peste nivelul maxim cunoscut al Dunării", a completat Bucur. Scara Mercalli conţine 12 gradaţii, împărţind cutremurele în funcţie de efectele lor. Un cutremur de gradul 8 este definit ca destructiv: "Casele se deplasează pe fundaţiile lor, pereţii uşori sunt aruncaţi în afară, unii pereţi de cărămidă se prăbuşesc". Anterior, Vajda Borbala, preşedintele Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN), a declarat, pentru gândul, că centrala de la Cernavodă este proiectată să reziste unui cutremur cu magnitudinea 8 pe scara Richter. Acesta este echivalat unui cutremur de magnitudinea XI pe scara Mercalli - între dezastruos şi catastrofic: "Puţine clădiri din cărămidă rămân în picioare. Sunt distruse poduri. Şinele de cale ferată sunt îndoite puternic". Preşedintele Traian Băsescu a declarat marţi seara, într-o conferinţă de presă, că s-a consultat cu directorul Institutului pentru Fizica Pământului, Gheorghe Mărmureanu, care l-a asigurat că centrala de la Cernavodă este în siguranţă, în cazul unui cutremur. "Am toate informaţiile care indică faptul că la Cernavodă centrala este sigură. Am discutat cu domnul Mărmureanu cu privire la riscurile seismice şi fiind în Dobrogea, deci pe celălalt mal al Dunării decât Vrancea, cutremurele au şi un amortizor până la cele două reactoare nucleare", a declarat Traian Băsescu. CNE: Centrala de la Cernavodă, mai sigură ca aceea de la Fukushima Într-un material pus la dispoziţia presei, conducerea CNE explică de ce este mai sigură centrala de la Cernavodă, în comparaţie cu centrala de la Fukushima: "avem o centrală robustă de tip CANDU 6, care utilizează drept combustibil nuclear uraniu natural, neîmbogăţit. Răcirea se face cu apă grea în circuit închis, prezentând diferenţe majore de tehnologie faţă de centrala de la Fukushima Daiichi, care foloseşte uraniu îmbogăţit şi răceşte combustibilul cu apă uşoară, producând abur radioactiv direct în reactor". În cazul tehnologiei CANDU "cantitatea de energie potenţială înmagazinată în reactor este cu mult mai mică decât în celelalte tipuri de reactoare răcite cu apă uşoară, deoarece încărcarea combustibilului se face săptămânal, faţă de celelalte tipuri de reactoare, încărcate anual". La Cernavodă există o rezervă de 450 de tone de apă grea pentru răcire în vasul reactorului, iar chesonul reactorului conţine aproximativ 500 de tone de apă normală, care poate asigura răcirea timp de 6 ore, în cazul unei avarii care ar împiedica răcirea normală. În afara celor 500 de tone de apă din cheson mai există o rezervă, de 2.000 de tone de apă, astfel că, în total, răcirea cu apă normală ar putea fi asigurată timp de 15 ore, considerate suficiente pentru rezolvarea oricărei avarii. La Fukushima, repararea generatoarelor şi punerea în funcţiune a pompelor de apă, cu ajutorul cărora s-a putut rezolva problema răcirii reactoarelor, s-a realizat după mai multe zile de luptă disperată cu efectele tsunamiului. Dar, susţine Bucur, la Cernavodă, rezervoarele de combustibil pentru propriile generatoare de electricitate sunt bine adăpostite şi nu ar fi periclitate în cazul, puţin probabil, al unei inundaţii. Generatoarele şi-au dovedit eficienţa în două rânduri (aprilie 2008, decembrie 2009), când centrala a fost decuplată de la reţeaua energetică naţională în urma unor furtuni violente. Incinta CNE este realizată la o cotă superioară de 15,8 faţă de nivelul Mării Negre şi cu 2m faţă de nivelul maxim teoretic al apelor Dunării, cu revenire o dată la 10.000 de ani. În cazul unui cutremur, reactoarele de la Cernavodă se opresc şi sunt răcite oricum - în cazul pierderii sursei normale de răcire, aceasta poate fi realizată chiar şi în absenţa oricărei surse de energie electrică (prin termosifonare - circulaţia naturală a apei), radioactivitatea fiind reţinută în interiorul camerei reactorului. Operarea centralei în caz de cutremur se face din Camera de comandă secundară (SCA), o structură special proiectată şi construită pentru această situaţie, rezistentă la un cutremur violent (de 8 şi peste 8 pe scara Mercalli). Conducerea CNE consideră că "în urma evenimentelor de la Fukushima nu se pot formula acţiuni imediate de implementat la CNE Cernavodă". Totuşi, "au fost iniţiate activităţi de verificare preventivă suplimentară a prevederilor existente". Citeste primul stirile care conteaza, direct de pe telefonul tau mobil! m.gandul.info